Moțiunea depusă de extrema dreaptă pe tema scandalului din pandemie amenință să-i deraieze președintei Comisiei Europene programul pentru al doilea ei mandat.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o moțiune de cenzură pe tema scandalului din pandemia de Covid-19, care amenință să-i deturneze programul de politici publice, scrie THE FINANCIAL TIMES, potrivit stiripesurse.ro.
Europarlamentari de extrema dreaptă susțin că au strâns sprijin suficient pentru moțiunea lor care solicită demisia întregii Comisii pe baza unei decizii a unei instanțe UE contra modului în care și-a gestionat Von der Leyen schimbul de mesaje private cu directorul executiv al unei companii farmaceutice.
Citeşte şi: Summitul din 4 iulie confirmă că UE nu vinde iluzii – Stiripesurse.md
Chiar dacă e probabil ca Von der Leyen să-i supraviețuiască votului, care ar putea avea loc luna viitoare, acesta ar putea s-o forțeze să facă concesii și la stânga și la dreapta pentru a-și asigura susținerea.
Europarlamentarul român de extrema dreaptă Gheorghe Piperea a declarat pentru Financial Times că va depune moțiunea după ce va fi strâns cele 72 de semnături necesare.
„Inițiativa se referă în esență la respectarea transparenței și pentru a se asigura un proces corect și autentic democratic”, a declarat el.
Deși pragul necesar pentru o moțiune e redus, detronarea lui Von der Leyen și a comisiei ei ar necesita prezența în plen a cel puțin două treimi din deputați.
PE are 720 de membri, din care 401 au votat-o președintă acum un an, deși pe unii dintre ei și i-a îndepărtat între timp.
Piperea susține că până și unii membri ai Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta al lui Von der Leyen sprijină moțiunea. El a admis totuși că șansele ei de a trece sunt slabe, însă moțiunea oferă o „ocazie crucială pentru o critică constructivă și fundamentată la adresa președintei Von der Leyen. Va obliga Comisia să răspundă preocupărilor și să ofere explicații”.
Moțiunile de cenzură sunt un lucru rar în PE, dar pot avea consecințe considerabile. Echipa lui Jacques Santer a demisionat în 1999 din cauza acuzațiilor de fraudă și opacitatea – deși moțiunea de cenzură fusese respinsă.
Moțiunea lui Piperea e bazată pe așa-zisul dosar Pfizergate împotriva lui Von der Leyen, deși îi critică și relația cu parlamentul. În ultima privință o acuză și deputații de centru și stânga, care-i reproșează că trece de multe ori peste capul unicei instituții alese direct a UE și că le face prea des pe plac guvernelor din UE.
Curtea UE a hotărât în mai împotriva Comisiei într-un proces legat de publicarea mesajelor text dintre Von der Leyen și directorul Pfizer, Albert Bourla, în cursul negocierilor din 2021 pentru aprovizionarea cu vaccinuri pentru Covid-19.
Procesul i-a fost intentat lui Von der Leyen de The New York Times din cauză că echipa ei refuzase să dezvăluie mesajele. Curtea i-a respins Comisiei explicația cum că nu le poate găsi, stabilind că ea „a violat principiul bunei administrări”.
„Curtea a constatat că refuzul Comisiei nu avea nici temei legal și nici vreo justificare credibilă”, a declarat Piperea. „Aceste acțiuni probează un tipar persistent de excese instituționale, nesocotire a democrației și erodare a încrederii publice în administrația UE.”
Europarlamentarii progresiști au deschis săptămâna trecută un nou front, când Comisia a anunțat că vrea să retragă un proiect de lege pentru interzicerea așa-zisului „greenwashing” – pretențiile ecologice nefondate ale companiilor – cu doar câteva zile înainte ca PE și statele membre să ajungă la un acord final în privința lui.
Proiectul a devenit cel mai nou paratrăsnet al sentimentelor anti-verzi din UE promovate chiar de PPE.
Socialiștii, care sunt a doua facțiune în PE, și grupul liberal Renew, a cincea facțiune, i-au trimis miercuri o scrisoare comună președintei PE Roberta Metsola, cerându-i să discute problema cu Von der Leyen și cu liderii UE la Consiliul European de joi.
Ei argumentează că PE trebuie „să fie consultat în mod adecvat, conform principiilor cooperării sincere”, ori de câte ori este retrasă o lege. „Mai considerăm și că comisarii responsabili ar trebui să fie convocați la comisiile de profil pentru a-și explica intențiile.”
Și Verzii, care au susținut-o pe Von der Leyen, au atacat decizia.
Nici unele capitale UE n-au fost de acord, argumentând că retragerea de ultim moment subminează credibilitatea procesului legislativ al UE, au afirmat diplomați familiari cu negocierile.
Teresa Ribera, vicepreședinta Comisiei responsabilă cu politicile verzi, a declarat pentru FT: „Sper că aceste zile problematice vor putea fi clarificate cât mai curând posibil și că vom putea ajunge la un consens”.
Tot miercuri comisia juridică a PE a votat pentru însărcinarea lui Metsola cu trimiterea în judecată a Comisei pe motiv că a ocolit PE atunci când a decis să vândă mai multe obligațiuni pentru a susține inițiativa de reînarmare a UE.
Moțiunea lui Piperea menționează și ea acest presupus „abuz procedural”. El „îndeamnă Comisia Europeană să demisioneze din cauză că în mod repetat nu a asigurat transparența, nesocotește persistent procesul de răspundere democratică și statul de drept în cadrul UE”.
Un purtător de cuvânt al UE a refuzat să comenteze.
