Noul guvern al României se pregăteşte pentru botezul focului, întrucât măsurile drastice pe care le va lua pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din UE vor provoca probabil reacţii severe, scrie luni POLITICO, menţionând că printre ideile potenţial inflamatorii luate în considerare se numără reducerea cu 20% a numărului de funcţionari publici – cel puţin 167 000 de persoane –, majorarea taxei pe valoarea adăugată şi introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc.
Deficitul s-a situat la 9,3% din produsul intern brut în 2024, iar dacă nu va fi redus, ratingul suveran al ţării ar putea fi retrogradat. Acest lucru ar creşte costurile împrumuturilor şi ar putea agrava şi mai mult deficitul. România riscă, de asemenea, suspendarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională şi post-pandemică, menţionează Politico.eu, potrivit stiripesurse.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
Publicaţia de la Bruxelles notează că reacţiile negative au început deja, deşi coaliţia celor patru partide condusă de premierul liberal Ilie Bolojan abia a fost învestită la 23 iunie.
Funcţionarii publici care lucrează în clădirea care găzduieşte biroul prim-ministrului au protestat vineri faţă de proiectul de lege care ar reduce bonusurile şi numărul de zile libere suplimentare pentru cei care lucrează în condiţii periculoase, iar guvernul a amânat o discuţie pe această temă, în contextul apelurilor la negocieri cu sindicatele.
Pe de altă parte, Comisia Europeană a solicitat României să-şi reducă deficitul la 2,8% din PIB până în 2030, într-un proiect de recomandare care va fi discutat la reuniunea miniştrilor economiei şi finanţelor din 8 iulie. Atingerea acestui obiectiv va fi dificilă, scrie POLITICO.
Pe lângă reducerea bugetarilor, se preconizează introducerea de noi taxe pe jocurile de noroc şi creşterea accizelor,. Noul guvern intenţionează, de asemenea, să majoreze impozitul pe profit şi dividende de la 10% la 16% şi să crească TVA-ul pentru lemnele de foc şi alte produse energetice de la 5% la 9%. Alte rate reduse de TVA, cu excepţia alimentelor şi medicamentelor, ar creşte la 19%. Executivul intenţionează, de asemenea, să reevalueze proiectele de investiţii şi să limiteze programele de sprijin guvernamental la cele care ar creşte exporturile, ar reduce importurile şi ar crea valoare adăugată.
POLITICO o citează pe Otilia Nuţu, de la Expert Forum, care spune că măsurile de austeritate vor fi „extrem de nepopulare” dacă guvernul nu va reduce cheltuielile publice inutile, cum ar fi pensiile mari ale foştilor funcţionari publici, prevăzând o potenţială creştere a populismului de extremă dreapta.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
Diferenţa dintre veniturile potenţiale totale din TVA şi ceea ce au colectat autorităţile fiscale române în 2022 a fost de 8,5 miliarde de euro – sau mai mult de 30% din totalul care ar fi putut fi colectat, potrivit celor mai recente date ale Comisiei Europene, notează POLITICO, menţionând că preşedintele Nicuşor Dan urma să discute luni despre evaziunea fiscală ca ameninţare la adresa securităţii naţionale cu înalţii responsabili ai securităţii naţionale a României, în cadrul CSAT.
Daniel Dăianu, preşedinte al Consiliului Fiscal, a declarat că noul guvern trebuie să prezinte încă o evaluare a impactului majorităţii măsurilor pe care le are în vedere. Însă, într-un scenariu optimist, acestea ar putea reduce deficitul bugetar al României sub 8% din PIB până la sfârşitul anului, a prevăzut el. „Cifrele sunt încă aproximative, dar cred că România va evita o retrogradare”, a declarat Dăianu.
