Comisia Europeană a selectat joi 94 de proiecte de transport, inclusiv în România, pentru a primi aproape 2,8 miliarde de euro sub formă de granturi din partea UE în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE), se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, transmite Agerpres.
Prin modernizarea căilor ferate, a căilor navigabile interioare şi a rutelor maritime din cadrul reţelei transeuropene de transport (TEN-T), proiectele nu numai că vor contribui la o mai bună conectare a regiunilor şi oraşelor europene – de la nord la sud, de la est la vest, ci vor face şi piaţa internă a UE mai competitivă şi mai rezilientă, a precizat CE.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
Transportul feroviar va primi cea mai mare parte a finanţării – 77 % din total – cu investiţii direcţionate către modernizări majore ale infrastructurii în cadrul reţelelor centrale şi extinse TEN-T, în special în ţările beneficiare ale fondurilor de coeziune. Aceasta include construirea Rail Baltica în regiunea baltică şi Polonia, precum şi îmbunătăţiri în Grecia şi Slovacia. De asemenea, vor fi dezvoltate linii de cale ferată de mare viteză în Cehia şi Polonia.
În plus, 46 de proiecte din 11 state membre – inclusiv Austria, Germania, Ungaria, Italia şi Suedia – vor pune în aplicare Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) pe trenuri şi linii, îmbunătăţind siguranţa feroviară şi interoperabilitatea transfrontalieră.
UE investeşte într-o serie de proiecte menite să reducă impactul transportului maritim şi pe căi navigabile interioare asupra mediului. Aceasta include modernizarea porturilor din Irlanda, Cipru, Malta, Croaţia şi Polonia cu energie electrică furnizată din reţeaua terestră pentru a reduce emisiile provenite de la navele aflate la dană.
Sprijinul va fi acordat, de asemenea, pentru construirea şi modernizarea unor spărgătoare de gheaţă multifuncţionale în Estonia, Finlanda şi Suedia, pentru a consolida securitatea şi rezilienţa cablurilor submarine, în conformitate cu recentul plan de acţiune al UE.
În Franţa şi Spania, vor fi implementate sisteme digitale de gestionare a traficului pentru a îmbunătăţi siguranţa şi eficienţa transportului maritim pe distanţe scurte şi pentru a reduce congestionarea traficului.
În ceea ce priveşte căile navigabile interioare, Franţa va beneficia de modernizări de-a lungul Rinului, în timp ce digitalizarea transportului pe apă va fi avansată în Belgia.
În transportul rutier, vor fi construite sau modernizate spaţii de parcare sigure şi securizate în 10 state membre, inclusiv Germania, Franţa, Italia şi România. Proiectele vor sprijini, de asemenea, introducerea sistemelor de transport inteligente cooperative (STI-C), îmbunătăţind siguranţa rutieră şi fluxul de trafic, în special în zonele urbane.
Proiectele de management al traficului aerian vor continua să contribuie la dezvoltarea cerului unic european, pentru a crea un sistem aviatic mai sigur, mai eficient şi mai durabil. Acest lucru va reduce congestionarea traficului, va reduce emisiile şi va îmbunătăţi experienţa generală a transportului aerian.
Mobilitatea urbană va beneficia, de asemenea, de finanţare pentru pregătirea construirii sau modernizării nodurilor multimodale pentru pasageri în oraşe precum Leuven (Belgia), Norrkoping (Suedia), Nisa şi Marsilia (Franţa) şi Bolzano (Italia). Aceste noduri vor oferi conexiuni fără sincope între diferitele moduri de transport, facilitând deplasarea cetăţenilor în oraşe.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
UE îşi valorifică eforturile de consolidare a culoarelor de solidaritate UE-Ucraina, prin proiecte de îmbunătăţire a conectivităţii feroviare şi a punctelor de trecere a frontierei dintre Slovacia şi Ucraina, precum şi dintre România şi Moldova. Sprijinul UE va ajuta Ucraina să adopte ecartamentul feroviar standard al UE, facilitând traficul feroviar transfrontalier fără sincope şi stimulând comerţul regional.
În plus, UE va sprijini un proiect de îmbunătăţire a accesibilităţii şi a rezilienţei infrastructurii în regiunea arctică, asigurând rute de aprovizionare sigure şi dezvoltând o infrastructură cu dublă utilizare capabilă să reziste impactului schimbărilor climatice.
