Este bine cunoscut faptul că obezitatea este o problemă globală, în special în țările industrializate, și că reprezintă o cauză majoră a bolilor și a stării generale precare de sănătate. Totuși, există o dispută continuă în ceea ce privește cauza principală a obezității: alimentația sau lipsa de exercițiu fizic, potrivit MedicalXpress.
Caloriile consumate trebuie să fie cheltuite sub formă de energie, fie prin activitate fizică, fie prin activitate bazală – procesele inerente ale organismului care consumă energie, cum ar fi respirația sau digestia alimentelor. În ceea ce privește obezitatea, nu a fost clar dacă, în medie, se consumă prea multe calorii pentru a putea fi utilizate prin activitate normală sau dacă activitatea fizică este insuficientă pentru a consuma o cantitate rezonabilă de calorii, potrivit stiripesurse.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
Un nou studiu, publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences, se concentrează pe problema alimentație versus exercițiu. Amanda McGrosky și echipa sa au analizat date de la 4.213 adulți, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, din 34 de populații de pe șase continente. Eșantionul este remarcabil de divers și include persoane din grupuri de vânători-culegători, păstori, fermieri și societăți industrializate. Acestea includ persoane cu o gamă largă de diete și niveluri de activitate fizică.
Cercetătorii au analizat consumul total de energie (TEE), consumul de energie din activitate fizică (AEE), consumul de energie bazal (BEE) și două măsuri ale obezității: procentul de grăsime corporală și indicele de masă corporală (IMC). AEE este o reprezentare a energiei consumate prin exercițiu și a fost determinat prin scăderea BEE din TEE. Rezultatele au fost clasificate în funcție de nivelul de dezvoltare economică, folosind Indicele Dezvoltării Umane (HDI) al ONU, datorită diferențelor generale de stil de viață și dietă între grupurile de la diferite niveluri de dezvoltare economică.
Rezultatele inițiale au arătat că TEE, AEE și BEE erau mai mari în populațiile mai dezvoltate, alături de masa corporală, IMC și procentul de grăsime corporală, ceea ce înseamnă că obezitatea era mai frecventă în țările mai dezvoltate din punct de vedere economic, dar părea că acestea consumau și mai multă energie în general. Totuși, acesta nu este întregul tablou.
Cercetătorii au recunoscut că dimensiunea corporală în general, precum înălțimea, era per ansamblu mai mare în locurile industrializate. Există, de asemenea, fluctuații în greutate și consumul de energie din cauza vârstei și sexului. Cercetătorii și-au rafinat ulterior datele ajustându-le pentru acești factori.
Rezultatele au arătat apoi că TEE și BEE au scăzut ușor, cu aproximativ 6–11%, odată cu dezvoltarea economică. După ajustarea pentru vârstă, sex și dimensiunea corporală, AEE era totuși mai mare în general în populațiile mai dezvoltate economic, ceea ce indică faptul că este puțin probabil ca lipsa de exercițiu să fie cauza unui IMC sau a unui procent de grăsime corporală mai mare.
Cercetătorii au descoperit cum consumul total de energie este doar slab asociat cu obezitatea, explicând aproximativ 10% din incidența crescută a obezității în țările mai dezvoltate economic. În schimb, ei indică o consumare mai mare de alimente ultraprocesate (UPF), precum carnea procesată, mesele gata preparate și prăjiturile ambalate, ca fiind de vină, menționând că „procentul de UPF în dietă a fost corelat pozitiv cu procentul de grăsime corporală”.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Deși exercițiul fizic nu este principalul factor declanșator al obezității, autorii studiului încurajează exercițiul regulat, deoarece se știe că este esențial pentru prevenirea bolilor și menținerea unei sănătăți mentale mai bune. Studiul subliniază, de asemenea, necesitatea de a pune accent pe reducerea caloriilor provenite din alimente ultraprocesate pentru a ajuta la combaterea crizei obezității, dar și de a continua studiul a ceea ce face ca anumite alimente să ducă la obezitate, deoarece UPF-urile par să afecteze organismul într-un mod unic.
Ei scriu: „Palatabilitatea extremă, densitatea energetică, compoziția nutritivă și aspectul UPF-urilor pot perturba semnalele de sațietate și pot încuraja consumul excesiv. De asemenea, s-a demonstrat că procesarea crește procentul de calorii consumate care sunt absorbite în corp mai degrabă decât excretate.”
