Meta Platforms a anunţat că nu va semna noul cod de bune practici pentru inteligenţa artificială propus de Uniunea Europeană, acuzând Bruxellesul de o abordare excesivă care ar putea frâna dezvoltarea companiilor din domeniu, transmite CNBC, preluat de News.ro.
Decizia a fost comunicată de Joel Kaplan, şeful departamentului de afaceri globale al Meta, într-o postare publicată vineri pe LinkedIn.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
”Europa merge pe un drum greşit în privinţa AI. Acest cod introduce o serie de incertitudini juridice pentru dezvoltatorii de modele, precum şi măsuri care depăşesc cu mult cadrul reglementat de AI Act”, a scris Kaplan.
Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută versiunea finală a codului de conduită pentru modele AI de uz general. Documentul, care va intra în vigoare luna viitoare, este voluntar, dar reprezintă un prim pas în direcţia armonizării reglementărilor din AI Act – legislaţia emblematică adoptată de Parlamentul European în 2024 pentru a spori transparenţa şi siguranţa tehnologiilor AI.
Meta nu este singura companie care se opune codului european. Giganţi industriali precum ASML Holding şi Airbus au semnat recent o scrisoare deschisă adresată UE, solicitând amânarea cu doi ani a aplicării noului cadru. În contrast, OpenAI a anunţat săptămâna trecută că va semna codul, asumându-şi noile reguli.
”Împărtăşim preocupările exprimate de aceste companii: această exagerare din partea UE va frâna dezvoltarea modelelor AI de frontieră în Europa şi va împiedica firmele europene să construiască afaceri competitive în domeniu”, a adăugat Kaplan.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
Numit în acest an în locul lui Nick Clegg, Joel Kaplan a fost anterior vicepreşedinte pentru politici publice în SUA la Facebook şi consilier în administraţia fostului preşedinte George W. Bush.
Refuzul Meta subliniază tensiunile crescânde dintre politica tehnologică europeană, axată pe reglementare şi precauţie, şi modelul american, mai flexibil şi orientat spre inovaţie rapidă.
