INSCOP Research a realizat, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER) o amplă cercetare sociologică dedicată nostalgiei după comunism.
Studiul va fi prezentat integral, cu analize detaliate de grupuri socio-dmeografice, marți, începând cu ora 10.00, în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER, anunță șeful INSCOP, Remus Ștefureac, potrivit stiripesurse.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăți aproape complet fragilizată în fața războiului informațional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră, mai spune el.
Potrivit sondajului 66,2% dintre români cred că dictatorul Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun și doar 24,1% cred că a fost unul rău. 7,8% nu știu, iar alți 2% nu știu/nu răspund.
Datele cercetării-eveniment intitulate ”Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei” au fost culese în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o eroare de +/-2.5%.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
“Datele pe care le vom prezenta mâine sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane. Minciuni exacerbate de peste un deceniu prin intermendiul unui complex de agresiuni hibride propagate de factori interni sau de entitați ostile externe cu scopul de a provoca fracturi sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică în societatea românească. Nostalgia după comunism este și un fenomen natural fieresc. Fie că e determinată de regretul după tinerețea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimțită de grupuri sociale vulnerabile a căror viață a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul, de la viața intrauterină, până la locul în cimitir”, a explicat șeful INSCOP într-un mesaj pe Facebook.
