Jurnalistul ucrainean Dmitri Gordon avertizează că o eventuală victorie a forțelor pro-ruse în alegerile parlamentare din Republica Moldova ar putea reprezenta un risc major pentru viitorul democratic al țării. În cadrul emisiunii „Новая неделя”, Gordon a declarat că Moldova s-ar afla într-o poziție geopolitică complicată, prinsă între România și Ucraina — două state pro-europene — fără posibilitatea reală ca Rusia să ofere sprijin concret, din lipsa unei granițe comune.
„Moldova, cu forțe pro-ruse la conducere, se va afla între România și Ucraina, ambele europene. Cum ar putea Rusia să ajute Moldova, dacă nu are graniță comună cu ea?”, a întrebat retoric Gordon, într-un interviu citat de tv8.md.
Acesta consideră că o reorientare politică spre Moscova ar fi o tragedie pentru cetățenii Republicii Moldova. „Dacă, Doamne ferește, în Moldova vor câștiga forțele pro-ruse, țara nu va merge spre Europa, ci spre Rusia. Dacă cetățenii Moldovei își doresc asta, eu nu pot decât să-mi exprim compasiunea”, a spus Gordon, adăugând că ucrainenii cunosc consecințele agresiunii ruse din experiență directă.
Jurnalistul a reamintit că Ucraina a fost un scut pentru Moldova în fața expansiunii ruse: „Dacă Putin ar fi cucerit Ucraina în 2022, dacă ar fi luat orașele Nicolaev și Odesa, următorul pas ar fi fost Transnistria și toată Moldova. Nimeni nu se îndoiește de asta.”
Gordon a mai afirmat că opoziția pro-rusă din Moldova nu acționează din convingeri ideologice, ci din motive financiare, fiind parte a unei rețele de influență controlate de Kremlin. „Rusia corupe oameni cu influență – deputați, jurnaliști, miniștri, chiar și președinți – în țările din zona ei de influență. Moldova nu este o excepție. Sunt convins că, dacă SIS va cerceta averile liderilor opoziției, vor fi descoperite active nedeclarate, conturi ascunse și imobile suspecte, nu doar pe numele lor, ci și al rudelor”, a declarat el.
Declarațiile vin într-un context regional tensionat, în care stabilitatea Republicii Moldova depinde tot mai mult de orientarea sa politică și de capacitatea instituțiilor de a rezista presiunilor externe.
