Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană susțin modificări ale legislației privind defrișările care ar putea crește importurile ilegale de lemn din Rusia și Belarus, aflate sub sancțiuni, avertizează organizația Earthsight.
Aceasta susține că statele care promovează aceste modificări profită direct de pe urma comerțului ilegal cu lemn, potrivit stiripesurse.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
În mai, 18 state membre ale UE, între care și România, au trimis Comisiei Europene o scrisoare în care propun simplificarea Regulamentului UE privind defrișările, o legislație care urmărește să reducă impactul Uniunii asupra defrișărilor la nivel global.
Legea a intrat în vigoare în iunie 2023 și clasifică țările în funcție de riscul de defrișare asociat cu producția a șapte mărfuri: vite, cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc, soia și lemn.
Comisia Europeană a decis amânarea aplicării legii până la 30 decembrie 2025 pentru companiile mari și mijlocii, respectiv 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, în urma presiunilor din partea statelor membre.
Regulamentul întărește controlul asupra importurilor ilegale de lemn prin introducerea unor controale obligatorii la frontieră și prin geolocalizarea impusă a produselor din lemn.
„Geolocalizarea este un instrument foarte puternic, pentru că poate fi folosit pentru a demonta declarațiile false privind locul de recoltare și originea produselor,” a declarat Tara Ganesh, expert principal în domeniul lemnului la Earthsight, într-un interviu pentru Euronews.
Categoria „Fără risc”
„Modul în care este formulată propunerea actuală ar elimina o parte esențială a legii, anume cerința de geolocalizare în anumite țări. Pentru țările așa-zis ‘fără risc’, nu ar mai exista obligația geolocalizării și nici ca autoritățile să realizeze un număr minim de controale asupra acestor țări,” a spus Ganesh.
Legea clasifică țările în funcție de riscul de defrișare – de la risc scăzut la risc ridicat – iar în funcție de această clasificare se aplică reguli diferite. De exemplu, pentru țările cu risc ridicat sunt necesare mai multe niveluri de control.
În proiectul de reformă, statele membre vor să introducă o nouă categorie, „fără risc”, cu reguli mai relaxate – o modificare care, potrivit Earthsight, ar putea fi exploatată de cei care doresc să eludeze sancțiunile și să importe lemn din Rusia și Belarus.
„Mai multe ONG-uri din întreaga lume au arătat că lemnul, nu doar din Rusia, ci și din alte țări tropicale cu risc ridicat și focare de defrișare, este adesea ‘spălat’ prin țări precum China. Practic, cerem Comisiei Europene să respingă categoric această propunere de risc zero și să aplice legea în forma sa actuală, până la sfârșitul acestui an,” a spus Ganesh.
Țările UE care câștigă din importurile ilegale
Ganesh afirmă că opt dintre statele care susțin aceste modificări reprezintă deja 67% din piața ilegală de lemn aflată sub sancțiuni în Uniunea Europeană.
„În mod deloc întâmplător, multe dintre statele membre care solicită simplificarea legislației se regăsesc și printre cele care primesc cele mai mari volume de placaj de proveniență conflictuală, pe care l-am documentat. În special, opt dintre primele zece state importatoare de astfel de placaj, conform celor mai recente date, se numără printre țările care susțin reforma,” a declarat Ganesh pentru Euronews.
Rusia este unul dintre cei mai mari producători de lemn din lume, iar placajul din mesteacăn rusesc este folosit într-o varietate de produse, inclusiv mobilier.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, UE a impus sancțiuni asupra produselor din lemn provenite din Rusia și Belarus.
În ianuarie, Earthsight a publicat rezultatele unei investigații sub acoperire, care susține că, de la intrarea în vigoare a sancțiunilor, în iulie 2022, UE a importat sistematic placaj din mesteacăn rusesc și belarus ilegal în valoare de peste 1,5 miliarde de euro.
Într-un raport actualizat, publicat în iulie, ONG-ul afirmă că între noiembrie 2024 și aprilie 2025 s-au mai importat ilegal produse în valoare de 273 de milioane de euro și că acest fenomen continuă.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
„Am observat că imediat după intrarea în vigoare a sancțiunilor, fluxul de lemn din Rusia s-a oprit sau a scăzut drastic, în timp ce importurile din țări terțe au crescut,” a spus Ganesh, menționând China, Georgia, Kazahstan și Turcia drept țări din care exporturile au crescut semnificativ în acea perioadă.
Potrivit anchetei, aceste țări reușesc să obțină certificate false, chiar și de la mari companii de etichetare.
„Raportul nostru a arătat cum firmele din aceste țări terțe doar aplică etichete și ambalaje noi pe produse fabricate în Rusia, apoi le trimit în UE cu documente care indică drept origine aceste țări terțe. Astfel, importatorii din UE pot susține, fără riscuri, că produsele sunt fabricate, de exemplu, în China,” a adăugat Ganesh.
Euronews a contactat Comisia Europeană pentru un punct de vedere cu privire la această investigație și la eventualele reacții.
Țările care susțin simplificarea Regulamentului privind defrișările sunt: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia.
