Termenul limită de 8 august se apropie, însă Italia, la fel ca multe alte țări europene, nu a implementat încă Legea privind libertatea presei, aprobată de Parlamentul European în martie 2024, scrie „La repubblica (Italia).
Măsura limitează drastic utilizarea programelor spion și interzice autorităților să facă presiuni asupra jurnaliștilor și editorilor pentru a-și dezvălui sursele, inclusiv prin reținere, sancțiuni, percheziții ale birourilor lor, sau instalarea de software-uri de supraveghere intruzivă pe dispozitivele lor electronice. Măsura clarifică, de asemenea, faptul că, pentru a oferi publicului transparență maximă, toate organizațiile de știri vor fi obligate să publice informații despre proprietarii lor și să raporteze fondurile pe care le primesc din publicitatea de stat, chiar dacă aceste fonduri provin din țări terțe, potrivit stiripesurse.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
În același timp legea prevede și schimbarea clară de strategie față de Big Tech. Măsurile includ un mecanism menit să împiedice platformelor online foarte mari, cum ar fi Facebook, X sau Instagram, să restricționeze sau să șteargă în mod arbitrar conținuturi media independente.
Statele membre au avut la dispoziție aproximativ 15 luni pentru a se conforma. Riscul, începând cu toamna viitoare, este ca acestea să încalce regulamentul. Este adevărat că termenul limită pentru sancțiunile UE este lung, însă problema va fi discutată din nou începând din septembrie în Parlamentul European. Care va monitoriza cu atenție și situația din Italia, unde Partidul Democrat și Mișcarea Cinci Stele leagă întârzierea Legii privind libertatea presei de cazul Paragon, (presupusele acțiuni de spionaj împotriva mai multor jurnaliști).
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Potrivit noului regulament, pentru Italia va fi crucială secțiunea referitoare la directorii și consiliile de administrație ale editurilor care trebuie selectați prin proceduri transparente și nediscriminatorii pentru perioade suficient de lungi și nu pot fi concediați înainte de expirarea contractelor lor, cu excepția cazului în care nu mai îndeplinesc criterii profesionale. Acest ultim punct a obligat efectiv guvernul să accelereze reforma RAI. Propunerea de centru-dreapta eliberează guvernul de numirea celor șase membri ai consiliului de administrație al RAI, încredințând-o Camerelor Parlamentului cu un cvorum care necesită o majoritate absolută de la al treilea tur de scrutin. Guvernul intenționează să prezinte propunerea Senatului în lunile septembrie și octombrie, însă opoziția este revoltată și a calificat proiectul de lege drept un vademecum „pentru ocuparea politică” a serviciului public.
