Retragerea Braziliei din Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului reprezintă un grav regres, scrie Dani Dayan, președintele Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului și al Yad Vashem în „O Globo” (Brazilia).
Guvernul brazilian și-a anunțat oficial decizia de a se retrage din Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în care activa ca stat observator din 2009. Potrivit unui mesaj trimis secretariatului organizației, decizia a fost adoptată „în conformitate cu avizul Biroului de Consultanță Juridică al Ministerului Relațiilor Externe și ca răspuns la recomandările raportorilor speciali ai Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului”, potrivit stiripesurse.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Nu există nicio recomandare din partea raportorilor Națiunilor Unite (ONU) care să sugereze retragerea Braziliei sau a oricărei alte țări din IHRA. Niciun document, raport sau aviz din partea vreunui raportor ONU nu a propus până în prezent un astfel de pas. Prin urmare, aceasta este o justificare nefondată care distorsionează realitatea și care compromite reputația internațională a Braziliei în materie de drepturi ale omului și memorie istorică.
Guvernul brazilian confundă probabil definiția practică a antisemitismului dată de IHRA cu apartenența la organizație. Adoptarea definiției, deși dezirabilă, nu este o condiție pentru aderare.
IHRA nu este în niciun caz un organism politic și nici un spațiu pentru dispute ideologice. Este o alianță internațională formată din 35 de state membre și mai multe țări observatoare, unite de un unic obiectiv comun: păstrarea memoriei Holocaustului, educarea referitor la crimele nazismului și combaterea antisemitismului – atât trecut, cât și prezent – în toate manifestările sale.
Decizia Braziliei, bazată pe argumente politice și juridice inconsistente, reprezintă un grav regres. Prin retragerea din IHRA țara slăbește un angajament asumat în era postbelică de către toate țările democratice: de a-și aminti ororile Holocaustului ca un avertisment moral universal. Subordonarea acestei amintiri intereselor ideologice de moment reprezintă încălcarea unei linii roșii care nu ar trebui depășită.
De-a lungul deceniilor Brazilia a jucat un rol foarte pozitiv în această luptă. A primit supraviețuitori ai nazismului, a primit comunitatea evreiască, acum una dintre cele mai mari din America, și s-a prezentat mereu și a fost recunoscută pe scena internațională ca un apărător al toleranței, pluralismului și drepturilor omului. Prin urmare, această decizie nu doar contrazice această tradiție: o neagă.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Memoria Holocaustului nu-i aparține niciunui guvern, partid sau ideologie. Este un patrimoniu ala umanității în ansamblu. Folosirea ei ca instrument politic sau respingerea ei din comoditate este o trădare a esenței sale.
Încă mai este timp pentru a se corecta această eroare. Viitorul cere responsabilitate din partea celor care aleg să-și amintească – dar istoria nu-i iartă niciodată pe cei care aleg să uite.
