Apelurile pentru un armistiţiu în Ucraina s-au încheiat şi locul lor a fost luat în discursul liderilor europeni de cererile către Rusia să “oprească masacrele”, o expresie care înseamnă acelaşi lucru, însă are rolul de a nu-l supăra pe Donald Trump, remarcă marţi AFP.
Bruxelles-ul şi Kievul fac de luni bune presiuni asupra Moscovei să accepte un armistiţiu în Ucraina, argumentând că negocierile pentru o pace “justă şi durabilă” nu pot da rezultate atât timp cât luptele continuă, potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Acelaşi lucru a cerut şi preşedintele american Donald Trump, care i-a dat omologului său rus Vladimir Putin un ultimatum să înceteze focul până vinerea care a trecut, ameninţându-l că altfel riscă noi sancţiuni şi în plus impunerea de către SUA a unor penalităţi economice ţărilor care cumpără petrol rusesc.
Dar după summitul lor desfăşurat tot vineri în Alaska, preşedintele american a estimat că simpla încetare a focului nu mai este o cale viabilă de oprire a războiului şi că este nevoie direct de un acord de pace.
De atunci, Comisia Europeană şi-a adaptat uşor limbajul pe acest subiect. “Mesajul nostru este clar: opriţi masacrele! Orice poate opri masacrele este binevenit”, a afirmat marţi o purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, Arianna Podesta.
Întrebată duminică despre necesitatea unui armistiţiu în Ucraina, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a eschivat în răspuns: “Nu cred că termenul este atât de important”, a spus ea. “Indiferent că numim aceasta un armistiţiu sau acord de pace (…), ceea ce contează este efectul său şi trebuie să oprim masacrele”, a adăugat Von der Leyen.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a recurs de asemenea la o formulare alternativă. “În prima etapă, Rusia trebuie să pună capăt imediat violenţei (…) Prioritatea noastră absolută trebuie să fie oprirea masacrelor. Că vorbim despre armistiţiu sau încetare a focului, aceasta este ceva secundar”, a nuanţat el.
Pe coridoarele instituţiilor europene se explică faptul că decizia de a ocoli aceşti termeni a fost luată pentru a nu-l irita pe Donald Trump doar din cauza unei chestiuni de limbaj, în pline negocieri dificile privind Ucraina şi securitatea europeană.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Totuşi, nu toţi liderii europeni au adoptat această schimbare de vocabular. Este de pildă cazul cancelarului german Friedrich Merz, care a venit luni la Washington împreună cu alţi lideri europeni pentru a-l sprijni pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în discuţiile acestuia cu Trump. În timpul întâlnirii desfăşurate la Casa Albă, cancelarul german a continuat să insiste pentru o “încetare a focului” drept condiţie prealabilă negocierilor privind un acord de pace în Ucraina.
Dar Zelenski însuşi pare să fi lăsat la o parte ideea unui armistiţiu, el afirmând după discuţiile de la Casa Albă că nu este nevoie de o pauză în război, ci de o pace reală.
