Secretarul general al NATO, Mark Rutte, aflat vineri în vizită la Kiev, le-a cerut aliaţilor occidentali să dea ”garanţii de securitate solide” pentru Ucraina în cazul unui acord de pace cu Moscova, pentru a evita orice nouă invazie rusă, relatează France Presse şi Reuters.
”Garanţiile de securitate solide vor fi esenţiale şi acest lucru este ceea ce încercăm să definim în prezent” pentru a ne asigura că Rusia ”nu mai încearcă niciodată să pună mâna nici măcar pe un kilometru pătrat din teritoriul ucrainean”, a declarat el, potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Potrivit lui Rutte, este vorba de două forme de garanţii – prima, care prevede consolidarea armatei ucrainene pentru a descuraja Rusia să atace, iar a doua fiind reprezentată de garanţii de securitate europene şi americane.
”Este clar că Statele Unite vor fi implicate. Aceste garanţii de securitate trebuie să fie respectate”, a accentuat Mark Rutte.
De partea sa, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că munca pentru structurarea acestor garanţii este ”extrem de dificilă”.
”Este prea devreme pentru a putea spune cine va furniza personal militar, cine va putea furniza informaţii, cine va fi prezent pe mare sau în aer şi cine este pregătit să furnizeze o finanţare”, a indicat liderul ucrainean.
”Ucraina are nevoie de garanţii de securitate astfel încât noi, copiii noştri şi nepoţii noştri să ştim că Rusia nu ne va ataca”, a adăugat el.
În opinia lui Volodimir Zelenski, garanţiile oferite Kievului ar trebui să fie similare celor prevăzute de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic (clauza apărării colective), potrivit căruia un atac împotriva unui membru al Alianţei va fi considerat un atac contra tuturor membrilor.
La puţin timp după conferinţa de presă comună Rutte-Zelenski, la Kiev au sunat sirenele pentru alertă aeriană.
Administraţia militară municipală le-a cerut locuitorilor să se îndrepte spre adăposturi din cauza unei ”ameninţări” din partea tirurilor de rachete balistice trase de Rusia.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
În 1994, Rusia a semnat la Budapesta memorandumul ce viza garantarea securităţii Ucrainei, Belarusului şi Kazahstanului în schimbul abandonării de către aceste ţări a armelor nucleare moştenite din perioada sovietică.
Rusia a încălcat acest memorandum prin anexarea Crimeii în 2014 şi apoi prin lansarea în 2022 a unei ofensive de mare anvergură contra Ucrainei, soldată cu zeci de mii de morţi şi forţarea altor milioane de persoane să-şi părăsească căminele.
