O autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat, a decis Curtea Europeană de Justiție (CJUE).
Fără acest consimțământ, statul emitent poate să mențină mandatul european de arestare și să execute el însuși pedeapsa pe propriul teritoriu, a stabilit joi CJUE.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Decizia a fost luată într-o cauză prin care Curtea de Apel București a solicitat interpretarea normelor UE privind executarea mandatelor europene de arestare și recunoașterea hotărârilor judecătorești în materie penală.
Hotărârea a fost salutată de Ministerul Afacerilor Externe.
”Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat. Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată”, precizează MAE.
Astfel, obiectivul de a crește șansele de reinserție socială nu este absolut și trebuie conciliat cu norma esențială potrivit căreia statele membre execută orice mandat european de arestare.
Ținând seama de diferitele funcții ale pedepsei în cadrul societății, instanțele din statul membru în care o persoană a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate se pot sprijini în mod legitim pe argumente legate de politica penală care îi sunt proprii pentru a justifica executarea pe teritoriul său a pedepsei pronunțate și, în consecință, pot refuza transmiterea hotărârii de condamnare și a certificatului în vederea executării pedepsei pe teritoriul unui alt stat membru.
Dacă refuzul de a executa un mandat european de arestare a intervenit cu încălcarea condițiilor esențiale și a procedurii prevăzute de dreptul Uniunii, acest mandat de arestare rămâne în vigoare, iar statul emitent își păstrează dreptul de a executa pe propriul teritoriu pedeapsa aplicată.
Hotărârea pronunțată în cauza C-305/22 este în linia poziției exprimate de statul român înaintea CJUE.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
”Această hotărâre creează premisele executării mandatelor europene de arestare. Statele membre de executare nu vor mai putea să preia executarea pedepsei pronunțate în absența consimțământului statului membru emitent al respectivului mandat”, mai precizează MAE.
România are mai mulți ”fugari”, precum fostul primar al Capitalei Sorin Oprescu, prin state membre UE, care au refuzat extrădarea acestora.
