Un nou fals a apărut, în medie, o dată la 2–3 zile pe Telegram în a doua jumătate a lunii august, arată o analiză realizată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Unele postări au fost republicate chiar și de 3–4 ori, cu modificări minime.
Monitorizarea, care a vizat 61 de canale cu audiențe mari din spațiul informațional moldovenesc, relevă că 28 aparțin unor surse media sau influenceri cunoscuți, iar 33 au administratori necunoscuți, potrivit voceabasarabiei.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
O tactică frecventă a constat în distribuirea unor videoclipuri în limba engleză, prezentate ca dovezi că jurnaliști străini ar fi scris despre Republica Moldova. În realitate, fie articolele respective nu există, fie conținutul lor nu are legătură cu afirmațiile din postări.
Temele dezinformării au rămas aceleași: presupusa intervenție a NATO după alegeri, trimiterea moldovenilor la război în Ucraina, opoziția europeană față de aderarea Moldovei la UE sau față de finanțarea proiectelor din țară. Unele cazuri au fost chiar absurde, cum ar fi prezentarea unui incident violent din Italia drept o așa-zisă reacție la criticile aduse președintei Maia Sandu.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Potrivit CJI, strategia rețelei de dezinformare este să livreze constant conținut – indiferent dacă este complet fals sau doar parțial adevărat – folosind cuvinte-cheie negative, în special numele Maiei Sandu. Intensificarea campaniilor este pusă pe seama interesului electoral, țintele vizate fiind publicul cu viziuni antieuropene și alegătorii indeciși.
