Fondul Monetar Internațional a avertizat recent în mai multe rapoarte în același timp: economia maghiară este fragilă și dependența energetică este periculos de mare, potrivit unei analize publicate de index.hu. Timp de trei ani, nu a existat aproape nicio creștere, inflația este reszistentă, deficitele și datoriile sunt ridicate. Între timp, importurile de gaze și petrol ale țării s-au orientat și mai mult către Rusia, în timp ce foamea de energie a industriilor este remarcabilă.
Potrivit FMI, singura modalitate de a ajunge pe o traiectorie stabilă este o disciplină fiscală mai strictă, reforme și reducerea dependenței energetice. Dacă acestea sunt ratate, un nou șoc poate avea consecințe grave. Împreună, cele două rapoarte ale FMI evidențiază cele mai vulnerabile puncte ale economiei.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Potrivit raportului macroeconomic anterior al Fondului Monetar Internațional (FMI), economia maghiară se mișcă acum pe un teren dificil: producția abia a crescut de trei ani, în timp ce inflația este mult mai mare decât banda țintă a băncii centrale. Deși analiștii cred că ar putea exista o ușoară redresare în acest an, norii negri continuă să se adune deasupra perspectivelor – întârzierile în ajustarea guvernamentală sau tensiunile geopolitice ar putea devia cu ușurință țara de la creștere.
Potrivit unui raport publicat de sediul central din Washington, reglementările guvernamentale au îngreunat, de asemenea, situația din ultimii ani. Plafonarea prețurilor, restricționarea dobânzilor și a marjelor, taxele speciale și creditele subvenționate au distorsionat funcționarea pieței și au sporit incertitudinea. Astfel, din punct de vedere numeric, în acest an se așteaptă o creștere de doar 0,7% ca urmare a dinamicii salariilor, iar anul viitor, redresarea investițiilor și a cheltuielilor economiei germane ar putea aduce 2% și chiar și în 2029, se așteaptă o creștere de cel mult 2,5%. Inflația încetinește, iar banca centrală ar putea atinge banda țintă abia în 2027.
Deficitul bugetar ar putea rămâne în jur de 4,5 % pe termen mediu, iar datoria publică ar putea ajunge la aproape 79 % până în 2030. Potrivit FMI, riscurile sunt în mod clar negative: războaiele comerciale, conflictele din regiune, lipsa disciplinei fiscale și posibilele reduceri ale fondurilor UE înseamnă că situația s-ar putea deteriora în continuare cu ușurință. Potrivit raportului, nu este suficient să rămânem la măsurile actuale: dacă Ungaria dorește cu adevărat să își atingă obiectivele fiscale și să își plaseze datoria publică pe o traiectorie de scădere permanentă, vor fi necesare măsuri suplimentare.
Intervențiile puternice ale statului încetinesc concurența
Pentru a menține traiectoria financiară, organizația este conștientă de faptul că sunt necesare mai puține stimulente fiscale, fonduri publice cheltuite mai eficient, subvenții mai moderate și o administrație publică mai ieftină. Există mai multe riscuri în economie: pe lângă vulnerabilitatea companiilor, expunerea băncilor maghiare la titlurile de stat este excepțional de mare într-o comparație regională. Rata de îndatorare a Ungariei este cea mai ridicată din regiune, astfel încât un număr tot mai mare de datorii ajunse la scadență trebuie refinanțate an de an.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Potrivit FMI, trebuie luați în considerare mai mulți factori pentru a stimula stimularea. De exemplu, ar fi important să se consolideze dinamismul întreprinderilor. Acest lucru ar necesita o utilizare mai prudentă și mai bine direcționată a ajutoarelor de stat și un acces mai puternic la capitalul de risc. Securitatea aprovizionării cu energie ar trebui să fie îmbunătățită pentru a consolida competitivitatea. De asemenea, sunt necesare reforme guvernamentale, care pot contribui la un mediu de afaceri previzibil și la accesul la fondurile UE.
Stagnarea actuală vine pe fondul unei redresări după o pandemie deja slabă și al unor bariere de lungă durată în materie de productivitate. Acest lucru este în contrast puternic cu țările din regiune. Scăderea investițiilor a fost cea mai negativă din regiune
Analiza integrală poate fi citită AICI
