Un nou studiu realizat de cercetători de la UNC School of Medicine, publicat săptămâna aceasta în Neuron, oferă o perspectivă unică asupra modului în care mâncarea tip fast-food rescrie conexiunile din „centrul memoriei” din creier – ceea ce poate duce la risc de disfuncție cognitivă. Această cercetare deschide calea către intervenții timpurii care pot preveni chiar și pierderi de memorie pe termen lung asociate cu obezitatea, transmite MedicalXpress.
Conducerea studiului a aparținut lui Juan Song, Ph.D., investigator principal, profesor de farmacologie, și Taylor Landry, Ph.D., autor principal, Departamentul de Farmacologie. Cercetătorii au descoperit că un grup special de celule din hipocamp, numite interneuroni CCK, devin hiperactivi după consumul unei diete bogate în grăsimi (HFD), din cauza unei capacități afectate a creierului de a primi glucoză (zahăr), potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Această hiperactivitate perturbă modul în care hipocampul procesează memoria, chiar și după doar câteva zile de dietă bogată în grăsimi. Acest tip de dietă seamănă cu alimentația occidentală tipică, bogată în grăsimi saturate – precum burgerii și cartofii prăjiți. Descoperirea a arătat, de asemenea, că o proteină numită PKM2, care controlează modul în care celulele creierului folosesc energia, joacă un rol-cheie în această problemă.
„Știam că dieta și metabolismul pot afecta sănătatea creierului, dar nu ne așteptam să găsim un grup atât de specific și vulnerabil de celule, interneuronii CCK din hipocamp, care au fost afectați direct de expunerea pe termen scurt la o dietă bogată în grăsimi”, a spus Song, membru al UNC Neuroscience Center.
„Ceea ce ne-a surprins cel mai mult a fost cât de repede și-au schimbat aceste celule activitatea ca răspuns la disponibilitatea redusă a glucozei și cum doar această schimbare a fost suficientă pentru a afecta memoria.”
Rezumatul studiului despre sănătatea creierului
-
Modelele de șoareci au fost puse pe o dietă bogată în grăsimi, asemănătoare cu fast-food-ul, înainte de a începe testele comportamentale.
-
În decurs de 4 zile, interneuronii CCK din centrul memoriei din creier au devenit anormal de activi.
-
Rezultatele sugerează că fast-food-ul bogat în grăsimi poate afecta creierul aproape imediat, cu mult înainte de creșterea în greutate sau de instalarea diabetului.
-
Constatările subliniază sensibilitatea circuitelor memoriei la dietă și importanța nutriției în menținerea sănătății creierului. O dietă bogată în grăsimi saturate ar putea crește riscul de boli neurodegenerative, precum demența și Alzheimer.
Cercetarea arată, de asemenea, că restabilirea nivelurilor de glucoză din creier a calmat neuronii hiperactivi și a rezolvat problemele de memorie la șoareci. Studiul a arătat că intervenții precum modificări dietetice sau abordări farmacologice pot fi eficiente în protejarea sănătății creierului în fața neurodegenerării asociate cu obezitatea. Remarcabil este faptul că cercetătorii au descoperit că perioadele de post intermitent după o dietă bogată în grăsimi au fost suficiente pentru a normaliza interneuronii CCK și pentru a îmbunătăți funcția memoriei.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
„Această lucrare evidențiază modul în care ceea ce mâncăm poate afecta rapid sănătatea creierului și cum intervențiile timpurii, fie prin post, fie prin medicamente, ar putea proteja memoria și reduce riscul de probleme cognitive pe termen lung legate de obezitate și tulburări metabolice”, a spus Song.
„Pe termen lung, astfel de strategii ar putea contribui la reducerea poverii crescânde a demenței și Alzheimerului asociate cu tulburările metabolice, oferind o îngrijire mai holistică, care să abordeze atât corpul, cât și creierul.”
Această cercetare este în desfășurare pentru a înțelege mai bine cum acești neuroni sensibili la glucoză perturbă ritmurile cerebrale care susțin memoria. Cercetătorii intenționează să testeze dacă aceste terapii țintite pot fi transpuse la oameni și cum o dietă bogată în grăsimi ar putea fi un factor în boala Alzheimer. De asemenea, vor fi explorate intervențiile bazate pe stil de viață, cum ar fi tiparele alimentare care stabilizează glucoza din creier, pentru a vedea dacă oferă beneficii de protecție.
