Votul decisiv privind obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2040, programat pentru săptămâna viitoare, a fost amânat după ce mai multe state membre – inclusiv România – au cerut o discuție la nivel de lideri înainte de adoptarea oricărei decizii, transmite Politico. Amânarea riscă să întârzie și planul intermediar pentru 2035, pe care Uniunea Europeană trebuie să îl prezinte ONU până la finalul lunii septembrie.
Discuțiile din interiorul UE vin pe fondul presiunii multor state membre care consideră nejustificate țintele ecologice din pachetul numit Green Deal și argumentează că acestea subminează puternic competitivitatea economiei europene, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Decizia de a anula votul aparține Danemarcei, care prezidează discuțiile și a constatat că există o „minoritate de blocaj” formată din state precum Franța, Germania, Polonia, Italia și România. În total, 11 din cele 27 de țări membre UE au cerut amânarea, potrivit surselor diplomatice citate de Politico.
Miniștrii mediului din UE ar fi trebuit să aprobe pe 18 septembrie, la Bruxelles, atât ținta de emisii pentru 2040, cât și cea pentru 2035. Discuțiile vor avea loc în continuare, dar decizia finală este împinsă pentru cel puțin câteva săptămâni, până când șefii de stat și de guvern se vor pronunța.
Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că liderii UE vor avea o „discuție strategică” pe 23 octombrie, în cadrul unui summit, pentru a stabili „cea mai bună strategie economică” de atingere a obiectivelor climatice.
Comisia Europeană a propus o reducere cu 90% a emisiilor față de nivelurile din 1990 până în 2040, însă mai multe state membre au cerut mai multă flexibilitate, unele chiar dorind slăbirea semnificativă a obiectivului.
România, alături de țări din Europa Centrală și de Est precum Ungaria, Slovacia și Cehia, susține necesitatea unei analize mai profunde a impactului economic, înainte de a se angaja la obiective mai stricte. Argumentul principal este protejarea competitivității industriei și evitarea unor costuri sociale prea mari.
Dacă blocajul persistă, UE riscă să nu poată prezenta la ONU planul său pentru 2035, ceea ce ar diminua influența blocului european în negocierile globale privind schimbările climatice. Brazilia, care găzduiește COP30 în 2025, a cerut tuturor semnatarilor Acordului de la Paris să prezinte aceste planuri pe 24 septembrie, la New York.
Danemarca a propus trei opțiuni: amânarea ambelor voturi, vot doar pe ținta din 2035 (dar într-o formă mai slabă – reducere de 66% în loc de 72,5%) sau prezentarea la ONU a unei declarații de intenție, cu un obiectiv provizoriu care să fie ajustat după stabilirea țintei pentru 2040.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Ministrul danez al Climei, Lars Aagaard, a admis că obținerea unui acord este „o sarcină politică dificilă”, dar și-a exprimat speranța că un consens va fi atins înainte de sfârșitul anului.
Pentru România, miza este uriașă: echilibrul între tranziția verde și menținerea stabilității economice. Cum industria energetică și transporturile reprezintă încă surse majore de emisii, decizia finală va influența direct investițiile și ritmul de modernizare din următorii 15 ani.
