Măștile de protecție folosite masiv în timpul pandemiei de Covid-19 s-au transformat într-o problemă majoră de mediu.
Pe măsură ce miliardele de măști aruncate și acumulate pe uscat și în cursurile de apă încep să de degradeze, ele pot elibera microplastice și substanțe chimice toxice în mediu, prezentând riscuri atât pentru sănătatea umană, cât și pentru mediu, avertizează oamenii de știință de la Universitatea Coventry, într-un nou studiu lansat pentru a cerceta amploarea acestui fenomen, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Pentru a simula condițiile reale, cercetătorii au plasat măști nefolosite în pahare cu apă ultrapură și le-au lăsat la temperatura camerei timp de 24 de ore. Apa a fost apoi filtrată și analizată folosind tehnici de laborator avansate, cu controale stricte pentru a preveni contaminarea.
Chiar și fără utilizare sau stres fizic, măștile au eliberat cantități măsurabile de microplastice și substanțe chimice în apă.
Această descoperire sugerează că poluanții sunt încorporați în timpul procesului de fabricație și pot migra în mediu printr-un contact minim.
Măștile cu filtre speciale s-au dovedit a fi mult mai poluante decât măștile chirurgicale standard. Ele au eliberat de trei până la patru ori mai multe particule de microplastic, majoritatea având dimensiuni mai mici de 100 micrometri (comparativ cu grosimea unui fir de păr uman).
Materialul dominant a fost polipropilena, un plastic utilizat pe scară largă în producția de măști, dar au fost detectate și urme de polietilenă, poliester, nailon și PVC.
Aceste materiale sunt extrem de rezistente la degradarea naturală, ceea ce înseamnă că pot persista în mediu timp de decenii.
Odată ingerate de organisme marine sau alte vietăți, ele se pot acumula în lanțul trofic, amenințând în cele din urmă biodiversitatea și, potențial, sănătatea umană.
Studiul a evidențiat și prezența unor aditivi chimici nocivi, inclusiv Bisfenol B.
Această substanță este cunoscută pentru perturbarea hormonală și efectele dăunătoare asupra vieții acvatice. Dacă astfel de substanțe chimice ajung în cantități mari în cursurile de apă, ar putea contamina sursele de apă potabilă și amplifica riscurile atât pentru oameni, cât și pentru fauna sălbatică.
Oamenii de știință avertizează că efectele combinate ale microplasticelor și ale scurgerii de substanțe chimice sunt încă slab înțelese, dar ar putea fi severe. Chiar dacă particulele individuale sunt microscopice, numărul lor uriaș și persistența în mediu reprezintă un pericol pe termen lung.
Constatările subliniază nevoia de a regândi modul în care societatea utilizează și elimină măștile de unică folosință.
”Acest studiu a subliniat necesitatea urgentă de a regândi modul în care producem, folosim și eliminăm măștile de protecție. Nu putem ignora costul de mediu al măștilor de unică folosință, mai ales când știm că microplasticele și substanțele chimice pe care le eliberează pot afecta negativ atât oamenii, cât și ecosistemele.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Pe măsură ce mergem mai departe, este esențial să creștem gradul de conștientizare asupra acestor riscuri, să sprijinim dezvoltarea unor alternative mai sustenabile și să facem alegeri informate pentru a ne proteja sănătatea și mediul”, spune Anna Bogush, unul dintre autorii studiului.
Se estimează că la nivel global s-au folosit în timpul pandemiei 129 de miliarde de măști în fiecare lună, iar multe dintre ele au ajuns ulterior în natură.
Studiul a fost publicat în revista Environmental Pollution.
