Multe ingrediente din alimentele ultraprocesate (UPF) sunt nocive pentru sănătate, dar nu numai. Pot amplifica riscul de deces. Un consum regulat și constant de-a lungul timpului a fost recent asociat de o echipă de cercetători cu o înrăutățire a indicilor de mortalitate, fapt care plasează aceste ingrediente printre principalii suspecți pentru daunele asupra sănătății asociate cu aceste produse.
Concluzia vine dintr-un studiu amplu publicat în revista grupului Lancet, eClinical Medicine, citat de Il Fatto Alimentare, în care cercetătorii de la Universitatea din Gießen, Germania, au adoptat o abordare diferită de cele obișnuite în acest tip de cercetări. Mai precis, nu au analizat alimentele procesate în ansamblul lor, ci s-au concentrat pe rolul a zeci de ingrediente individuale precum zaharuri și îndulcitori, coloranți, arome și gelifianți, numite și „markeri de ultraprocesare” (MUP). Un aliment ultraprocesat este considerat ca atare dacă are în compoziția sa cel puțin una dintre aceste categorii de ingrediente: de aici importanța studiului, care a anlizat aceste ingrediente pe categorii.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Cum s-a realizat studiul
Pentru a avea un număr adecvat de participanți, cercetătorii au apelat la vasta bază de date britanică UK Biobank și au verificat datele medicale și cele privind obiceiurile alimentare a peste 186.700 de persoane care la începutul monitorizării aveau vârste între 40 și 75 de ani. Ele au fost urmărite timp de minim 11 ani. În acest interval de timp s-au înregistrat aproximativ 10.200 de decese în cadrul eșantionului. Evaluând prezența în dietă a 37 dintre cei mai răspândiți markeri de ultraprocesare, au apărut mai multe corelații pozitive, dar și câteva negative (de substanțe protectoare în raport cu riscul de deces).
În ceea ce le privește pe primele, cinci categorii de substanțe au arătat o relație liniară cu creșterea riscului de deces: aromele, potențiatorii de gust, coloranții, îndulcitorii și diferite tipuri de zaharuri. Pe lângă aceste cinci categorii, alte 13 substanțe au prezentat o asociere de un anumit tip cu decesele, și anume: monoglutamat de sodiu, ribonucleotid, acesulfam, zaharină, sucraloză, agenți aglomeranți, întăritori, agenți de îngroșare, precum și fructoză, zahăr invertit, lactoză și maltodextrină. Dintre toate, doar gelifianții par să aibă un efect protector, în timp ce toate celelalte cresc probabilitatea de deces.
Ce este mecanismul numit flavour-nutrient learning
Potrivit autorilor studiului, identificarea unui posibil efect asupra mortalității a acestor ingrediente urmărește două scopuri: să contribuie la focalizarea cercetărilor viitoare asupra celor mai periculoase ingrediente și, eventual, să ajute la stabilirea priorităților în cazul în care se decide interzicerea, limitarea sau chiar doar semnalarea unei anumite clase sau a unui anumit marker.
Dar ce se știe până acum despre motivul pentru care fiecare dintre factorii analizați influențează riscul de deces? În realitate, foarte puțin. De exemplu, în cazul aromelor, conform sursei citate, se crede că acestea contribuie la distrugerea unui mecanism fiziologic numit flavour-nutrient learning, prin care creierul învață să distingă calitatea nutrițională a unui aliment și prin intermediul aromei. Dacă însă creierul este păcălit continuu cu mirosuri artificiale și puternice, ajunge să nu mai distingă și, prin urmare, să nu mai exercite control asupra a ceea ce persoana mănâncă.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În ceea ce privește coloranții, unii au fost asociați cu riscuri de tip alergic și oncologic, precum și cu tulburări în dezvoltarea neurologică a copiilor, deși în cazuri foarte limitate și specifice. În plus, îndulcitorii dereglează sistemul de reglare a glicemiei și semnalele asociate gustului dulce, care ar trebui să ajute organismul să știe când să se oprească, în timp ce zaharurile contribuie la supraponderalitate și obezitate.
Nu toți aditivii sunt dăunători
Gelifianții, în primul rând pectina, ar putea avea un efect protector datorită fibrelor pe care le conțin. În final, studiul relevă că alte categorii precum proteinele, fibrele, uleiurile modificate și alte substanțe utilizate în procesare nu par să aibă niciun tip de acțiune. Autorii subliniază totuși că nu trebuie să se creadă că un singur ingredient ar putea provoca o creștere a riscului de deces. Diferența o face ansamblul lor și obiceiul de a le consuma prea des.
