Estonia a solicitat oficial consultări NATO în temeiul Articolului 4, după încălcarea spațiului său aerian de către Rusia, un gest făcut și de Polonia în urmă cu aproape zece zile, când spațiul aerian național a fost încălcat de cel puțin 19 drone rusești, a anunțat premierul Kristen Michal, potrivit The Guardian.
Într-un mesaj pe platforma X, acesta a confirmat că trei avioane de luptă rusești MiG-31 au intrat în spațiul aerian estonian și au fost interceptate de aparate NATO, fiind „forțate să se retragă”, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
„O asemenea încălcare este complet inacceptabilă”, a declarat Michal.
Incidentul a avut loc vineri dimineață, când trei avioane de vânătoare ruse MiG-31 au intrat în spațiul aerian eston, în apropiere de Insula Vaindloo. Aeronavele nu aveau planuri de zbor, iar transponderele lor au fost oprite. Acestea au survolat spațiul aerian al țării baltice timp de aproape 12 minute.
Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei pentru a-i transmite o notă de protest față de cele întâmplate.
„Rusia a încălcat spațiul aerian al Estoniei deja de patru ori în acest an, ceea ce este inacceptabil în sine. Însă incursiunea de astăzi, implicând trei avioane de vânătoare care au intrat în spațiul nostru aerian, este fără precedent de brutală”, a declarat ministrul de externe, Margus Tsahkna.
„Încercările tot mai mari ale Rusiei de a testa frontiere și agresivitatea sa în creștere trebuie întâmpinate cu o intensificare rapidă a presiunii politice și economice”, a adăugat șeful diplomației estone.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat vineri că reacția Alianței a fost „rapidă și fermă”, după o discuție cu premierul Estoniei privind încălcarea spațiului aerian eston de către avioane rusești.
„Răspunsul NATO, în cadrul operațiunii Eastern Sentry, a fost rapid și decisiv”, a transmis Rutte pe rețelele sociale.
Articolul 4 al Tratatului prevede:
„Părțile se vor consulta reciproc ori de câte ori, în opinia oricăreia dintre ele, integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți este amenințată”.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Polonia a decis, după incursiunea dronelor rusești din 10 septembrie, să nu invoce Articolul 5 al Tratatului NATO (clauza de apărare colectivă), și nu Articolul 4. Această clauză necesită un „atac armat”, prag care nu este definit oficial, dar care a fost considerat îndeplinit pe 11 septembrie 2001, singura dată când articolul a fost activat. „Ne lăsăm o marjă de manevră pentru mai târziu”, a explicat atunci expertul polonez în securitate Marek Swierczynski, citat de The Economist.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat, la rândul său, că incursiunea dronelor rusești a fost „o provocare intenționată împotriva NATO”, dar nu un atac în sens militar, deoarece nu au fost produse victime sau distrugeri. „Ne concentrăm pe forță și unitate, dar nu ne vom lăsa provocați”, a afirmat el.
