Relația dintre oameni și pisici nu este doar emoțională, ci are și o bază biochimică solidă. Studii recente arată că interacțiunea cu pisicile declanșează eliberarea oxitocinei – „hormonul iubirii” – în creierul proprietarilor, cu efecte benefice asupra stresului și anxietății.
Oxitocina, aceeași substanță care se eliberează când o mamă își leagănă copilul sau când prietenii se îmbrățișează, joacă un rol central în legăturile sociale și reglarea stresului, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Cercetătorii din Japonia au demonstrat în 2021 că scurte sesiuni de mângâiere a pisicilor au crescut semnificativ nivelul de oxitocină la proprietari, anunță Live Science.
Un studiu din februarie 2025 a mers mai departe, arătând că și pisicile eliberează oxitocină în timpul contactului fizic blând cu stăpânii lor. Contactul trebuie să fie însă natural – pisicile forțate să accepte îmbrățișări au înregistrat scăderi ale hormonului.
Mângâierea unei pisici care toarce are efecte măsurabile: reduce cortizolul (hormonul stresului), scade tensiunea arterială și poate diminua durerea. Sunetul toarcerii la frecvență joasă contribuie și el la aceste beneficii calmante.
Comparativ cu câinii, pisicile produc răspunsuri mai moderate ale oxitocinei – aproximativ 12% creștere față de 57% la câini într-un studiu din 2016. Explicația constă în originile lor evolutive: câinii, domesticiți pentru cooperare, caută activ contactul uman, în timp ce pisicile, descendente ale vânătorilor solitari, își rezervă afecțiunea pentru momentele când se simt cu adevărat în siguranță.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Clipirea lentă, torcerea și contactul fizic blând sunt principalele modalități prin care pisicile stabilesc legături cu oamenii, creând o buclă de feedback neurochimică de care beneficiază ambele specii.
