Microplasticele sunt peste tot. O spuneau deja cercetătorii și oficialii ONU, însă un nou studiu arată că aceste particule minuscule de plastic pot ajunge chiar în artere, crescând riscul unor boli grave, arată foodandwine.com.
O echipă de cercetători italieni a analizat mostre de placă arterială provenite de la pacienți supuși unei intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea depunerilor de pe arterele carotide. Rezultatele au fost publicate în New England Journal of Medicine la începutul lui 2025.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Din cei 257 de pacienți incluși, 150 (58,4%) aveau fragmente de polietilenă, cel mai răspândit plastic din lume, în țesuturile extrase. Alți 31 de pacienți (12,1%) prezentau urme de policlorură de vinil (PVC), al treilea cel mai produs plastic la nivel global.
Pe parcursul celor aproape trei ani de monitorizare, pacienții cu astfel de depuneri în artere au avut un risc de 4,5 ori mai mare de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau deces, comparativ cu cei fără urme de microplastice.
Microplasticele și nanoplasticele se formează prin degradarea deșeurilor plastice eliberate în natură. Ele sunt mai mici de 5 milimetri, iar nanoplasticele pot fi chiar de o mie de ori mai fine decât grosimea unui fir de păr.
Aceste particule ajung în organism prin ingestie, inhalare sau contact cutanat. Sursele sunt multiple: ambalaje alimentare, sticle de băuturi, vase de gătit cu strat antiaderent, chiar și bureții de bucătărie. Cercetările anterioare le-au identificat în sânge, plămâni, ficat și chiar în placentă.
Impactul asupra sănătății
Echipa italiană a analizat și biomarkeri inflamatori, confirmând că prezența microplasticelor este asociată cu inflamație și stres oxidativ, procese care pot afecta vasele de sânge și inima.
Modelele experimentale sugerează că aceste particule pot cauza tulburări de ritm cardiac, afectarea funcției inimii, fibroză miocardică și disfuncții ale endoteliului vascular. Totuși, autorii studiului subliniază că relevanța clinică a acestor descoperiri trebuie explorată în cercetări suplimentare.
„Descoperirea microplasticelor și nanoplasticelor în placa arterială este o descoperire de referință care ridică întrebări urgente”, a declarat dr. Philip J. Landrigan, epidemiolog la Boston College, într-un editorial publicat alături de studiu.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
El a ridicat mai multe dileme: „Ar trebui considerate microplasticele un factor de risc cardiovascular? Ce alte organe pot fi expuse? Cum putem reduce contactul cu aceste particule?”
Cercetătorii atrag atenția că producția de plastic este în creștere și, potrivit estimărilor, va continua până cel puțin în 2050. Odată eliberate în mediu, particulele nu dispar, ci se fragmentează, intrând în lanțurile trofice și, inevitabil, în organismul uman.
Deși nu există încă soluții clare pentru reducerea expunerii, studiul italian adaugă o nouă dimensiune îngrijorătoare la criza globală a poluării cu plastic.
