Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat joi la o pedeapsă dură de cinci ani de închisoare pentru că “le-a permis apropiaţilor săi” să se adreseze Libiei lui Muammar Gaddafi pentru a obţine finanţare ilegală pentru victorioasa sa campanie prezidenţială din 2007, şi va fi în curând închis, o premieră în Franţa, urmând însă să conteste decizia, relatează AFP, potrivit stiripesurse.ro.
Acest lucru nu îl va împiedica pe fostul preşedinte, aflat la putere între 2007 şi 2012, găsit vinovat de “asociere criminală”, să evite închisoarea: ordonanţa de arestare preventivă amânată cu executare provizorie emisă de Tribunalul Corecţional din Paris înseamnă că va fi citat în termen de o lună de către parchet, care îl va informa despre data încarcerării sale.
“Aşadar, ura nu are limite”, a declarat Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, după citirea verdictului, vizibil cuprins de o furie rece. “Îmi voi asuma responsabilităţile (…) şi dacă ei vor neapărat să dorm în închisoare, voi dormi în închisoare. Dar cu capul sus”, a adăugat el în faţa jurnaliştilor, clamându-şi încă o dată nevinovăţia.
Condamnat definitiv la un an de închisoare pentru corupţie şi trafic de influenţă în aşa-numita afacere a “interceptărilor telefonice”, Nicolas Sarkozy a fost deja obligat să poarte o brăţară electronică la gleznă din ianuarie până în mai, o pedeapsă fără precedent în Franţa pentru un fost şef de stat. El a depus apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În timpul citirii de trei ore a unei hotărâri de 400 de pagini, preşedinta Tribunalului Corecţional din Paris, Nathalie Gavarino, a explicat că Sarkozy este vinovat de “asociere criminală” pentru că “le-a permis apropiaţilor şi susţinătorilor politici asupra cărora avea autoritate” să solicite autorităţilor libiene “să obţină sau să încerce să obţină sprijin financiar în Libia în vederea strângerii de finanţare” pentru campania sa din 2007.
Instanţa l-a achitat însă de acuzaţiile de primire de bunuri furate şi delapidare de fonduri publice libiene, luare de mită pasivă şi finanţare ilegală a campaniilor electorale.
Ancheta nu a reuşit să dovedească faptul “că banii trimişi din Libia” au fost folosiţi pentru finanţarea secretă a campaniilor electorale, conform hotărârii judecătoreşti.
Doi foşti apropiaţi ai lui Sarkozy, Claude Gueant şi Brice Hortefeux, au fost găsiţi vinovaţi de “asociere criminală”. Primul a fost, de asemenea, găsit vinovat de luare de mită pasivă şi fals şi condamnat la şase ani, în timp ce Brice Hortefeux a primit o pedeapsă de doi ani de detenţie.
Intermediarul, Alexandre Djouhri, a fost condamnat la şase ani de închisoare cu mandat de arestare preventivă.
Eric Woerth, trezorierul campaniei, a fost achitat.
În urma morţii, marţi, în Liban, a unuia dintre inculpaţi şi actor cheie în acest caz, Ziad Takieddine, instanţa a luat act şi de încetarea urmăririi penale împotriva sa.
La sfârşitul lunii martie, reprezentanţii Parchetului Naţional Financiar (PNF) au solicitat o pedeapsă de şapte ani de închisoare pentru fostul şef de stat, după un proces de trei luni, acuzându-l că a încheiat un “pact de corupţie faustian cu unul dintre cei mai nefrecventabili dictatori ai ultimilor 30 de ani”. De asemenea, ei au solicitat o amendă de 300.000 de euro şi o interdicţie de a candida pe o perioadă de cinci ani.
Această pedeapsă a fost cea mai grea solicitată împotriva celor 12 inculpaţi din acest dosar.
Conform acuzării, fostul preşedinte ar fi favorizat, în schimbul mitei, revenirea Libiei pe scena internaţională şi s-a angajat să-l absolve pe cumnatul lui Gaddafi, Abdallah Senussi, care executa o condamnare pe viaţă pentru rolul său în atentatul cu bombă UTA DC-10, soldat cu 170 de morţi în 1989.
Potrivit procurorilor, Sarkozy a fost atât un “comanditar”, cât şi un beneficiar al acestei finanţări.
Ulterior, Nicolas Sarkozy a denunţat faptul “că pedeapsa solicitată este excesivă”, spunând că aceasta a avut ca scop doar “mascarea slăbiciunii acuzaţiilor pretinse”, şi a declarat că este vorba de un complot urzit de clanul Gaddafi pentru a răzbuna rolul său decisiv în căderea dictatorului din 2011.
Curtea de Casaţie, cea mai înaltă instanţă a Franţei, va examina, de asemenea, apelul său pe 8 octombrie în cazul “Bygmalion”, privind finanţarea campaniei sale prezidenţiale din 2012, pentru care a fost condamnat în apel la un an de închisoare, dintre care şase luni cu executare.
