Valoarea totală a patrimoniului public al Republicii Moldova însuma 167,07 miliarde de lei la începutul anului 2025, fiind administrat în proporții aproape egale de autoritățile publice locale și cele centrale. Față de anul precedent, valoarea patrimoniului a crescut cu 11.26 de miliarde lei sau cu 6.74%, potrivit datelor Registrul patrimoniului public gestionat de Agenția Proprietății Publice (APP).
Un raport al Curții de Conturi subliniază că această creștere a fost posibilă inclusiv datorită eliminării unor deficiențe contabile și corectării unor omisiuni de înregistrare constatate anterior de instituție, potrivit moldova1.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
La începutul anului 2024, valoarea patrimoniului public însuma 155.81 de miliarde de lei.
La sfârșitul anului 2024, în Registrul Bunurilor Imobile erau înscrise 7.4 milioane de bunuri imobile, inclusiv 65.8% terenuri, 24.9% construcții și 9.3% încăperi. Pe parcursul aceluiași an, au fost înregistrate primar 174.3 mii de bunuri imobiliare noi – aproape jumătate fiind terenuri, o treime construcții, iar restul încăperi.
Cu toate acestea, doar 1.4 milioane de bunuri erau evaluate în scopul impozitării, adică doar aproximativ a cincea parte din totalul celor înregistrate.
Pe parcursul anului 2024 fost evaluate doar 14.4 mii de bunuri imobiliare noi.
Ritm lent al înregistrării și evaluării bunurilor imobile
Curtea de Conturi a constatat neconcordanțe la atribuirea dreptului de administrare asupra unor bunuri proprietate publică. De asemenea, raportul instituției a identificat problemele persistente la nivel local, în mod special utilizarea abuzivă a terenurilor, în lipsa unei strategii de valorificare durabilă.
Pentru o gestionare corectă a patrimoniului, Curtea de Conturi recomandă aplicarea unor politici clare privind alocarea, arendarea, concesionarea sau înstrăinarea terenurilor, iar întreaga procedură trebuie să fie însoțită de o monitorizare riguroasă.
Totodată, asigurarea transparenței în procesul decizional și implicarea comunității ar contribui la prevenirea abuzurilor și ar spori încrederea cetățenilor în administrația publică locală. De asemenea, ar facilita atragerea investițiilor și, în consecință, ar genera beneficii economice și sociale durabile, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Cât privește înregistrarea și evaluarea bunurilor imobile, Curtea de Conturi atestă „un progres lent și cu impact direct asupra veniturilor locale”.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
„Deși progresele sunt vizibile la nivel de evidență cadastrală, decalajul semnificativ dintre numărul bunurilor înregistrate și cel al bunurilor evaluate în scop fiscal limitează considerabil potențialul de colectare a veniturilor proprii la nivel local”, menționează instituția.
Pentru o gestionare mai eficientă a patrimoniului public, Curtea de Conturi recomandă Parlamentului să promoveze reglementări care ar minimiza cheltuielile necesare proceselor de inventariere, înregistrare și evaluare activelor, inclusiv a celor dobândite prin proiecte finanțate din surse externe. Această reglementare trebuie susținută de un mecanism de raportare periodică în fața Legislativului, pentru o monitorizare mai bună a integrității patrimoniului țării.
