România ia în calcul un parteneriat cu Ucraina pentru producția de drone, în cadrul noului mecanism european de finanțare a apărării, SAFE, au declarat surse guvernamentale pentru Reuters.
Potrivit acestora, țara noastră va avea nevoie de cel puțin șapte ani pentru a dezvolta un sistem multistrat de apărare aeriană, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
„Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, nimeni nu are suficiente”, a spus o sursă guvernamentală din domeniul apărării, citată de The Guardian. „Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri uriașe pentru apărarea antiaeriană, care ar putea fi acoperite doar la nivel NATO”, a adăugat aceasta.
Drone testate pe câmpul de luptă
Sursele citate precizează că România poartă discuții cu Ucraina, care are deja o tehnologie de drone „testată la scară largă pe câmpul de luptă”, pentru a produce astfel de sisteme printr-un proiect finanțat din fondurile europene. România are la dispoziție 16,6 miliarde de euro în cadrul inițiativei SAFE, dedicată reînarmării.
Ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a anunțat, în urmă cu două luni, că va negocia detaliile unei înțelegeri ce presupune transferul de tehnologie ucraineană către România și fabricarea de drone pe teritoriul românesc, cel mai probabil la Brașov.
În prezent, arsenalul României include avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare de rachete HIMARS produse de Lockheed Martin, rachete sud-coreene Chiron cu rază scurtă de acțiune și tunuri antiaeriene Gepard de fabricație germană.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Discuții europene pentru un „zid de drone”
La Bruxelles se discută vineri despre planul Uniunii Europene de a construi un „zid de drone” pentru a contracara incursiunile rusești și alte amenințări. Tema a devenit urgentă după recentele atacuri cu drone rusești în Lituania, Polonia și România, dar și după o serie de apariții neatribuite până acum în spațiul aerian al Danemarcei.
La discuții participă Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ucraina. Întâlnirea este coordonată de comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu implicarea NATO „la nivel tehnic”.
