Organizația Națiunilor Unite a reintrodus duminică, prin mecanismul de tip „snapback”, sancțiunile internaționale împotriva Iranului, în contextul blocajului prelungit asupra programului nuclear al Teheranului și al tensiunilor regionale.
Noile măsuri presupun înghețarea activelor iraniene din străinătate, oprirea tranzacțiilor de armament și sancționarea dezvoltării programului balistic, într-o perioadă în care economia iraniană este deja grav afectată. Rialul se află la un minim istoric, iar prețurile alimentelor de bază – carne, orez, lactate – au crescut vertiginos, punând presiune pe familiile cu venituri reduse, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Decizia a fost luată după ce Franța, Germania și Marea Britanie au activat mecanismul „snapback”, acuzând Iranul că a restricționat accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare și nu a raportat stocurile de uraniu îmbogățit până la 60%, foarte aproape de nivelul necesar fabricării unei arme nucleare, potrivit AP.
Teheranul contestă legitimitatea procedurii, invocând retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear în 2018. Cu toate acestea, Washingtonul, prin vocea secretarului de stat Marco Rubio, a salutat sancțiunile drept „un act de leadership global decisiv”, insistând că diplomația rămâne posibilă.
Iinflația anuală în Iran depășește 34%, iar unele alimente de bază s-au scumpit cu peste 80% într-un an. Situația socială este tensionată, iar organizațiile pentru drepturile omului estimează că Iranul a executat peste 1.000 de persoane în 2025, cel mai mare număr din ultimele trei decenii.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
După războiul de 12 zile cu Israelul din iunie, temerile privind reluarea ostilităților persistă, în timp ce infrastructura militară iraniană bombardată este reconstruită.
