De secole ne întrebăm dacă cunoașterea este latentă și înnăscută sau dacă este dobândită prin experiență. Acum, un nou proiect de cercetare ridică aceeași întrebare în legătură cu inteligența artificială, informează LiveScience.
Filosoful grec Platon a scris, în jurul anului 385 î.Hr., despre modul în care Socrate provoca un elev cu problema „dublării pătratului”. Atunci când i s-a cerut să dubleze aria unui pătrat, elevul a dublat lungimea fiecărei laturi, fără să știe că, de fapt, latura noului pătrat ar trebui să fie egală cu diagonala pătratului inițial.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Șanse mici ca soluția să fi fost prezentă în datele de antrenament
Oamenii de știință de la Universitatea Cambridge și Universitatea Ebraică din Ierusalim au ales această problemă pentru a o testa pe ChatGPT tocmai pentru că soluția ei nu este una evidentă. De-a lungul celor 2.400 de ani de la scrierile lui Platon, problema a fost folosită pentru a dezbate dacă abilitatea matematică este deja „în noi”, eliberată prin rațiune, sau dacă poate fi dobândită doar prin experiență.
Cum ChatGPT și alte modele lingvistice mari (LLM) sunt antrenate în principal pe texte, nu pe imagini, cercetătorii au considerat că există șanse mici ca soluția să fi fost prezentă în datele de antrenament. Astfel, dacă AI-ul ar fi găsit singur soluția corectă, s-ar putea susține că abilitatea matematică se învață, nu este înnăscută.
O dovadă clară că AI nu repeta informații, ci genera idei noi
Într-un studiu publicat în International Journal of Mathematical Education in Science and Technology, cercetătorii au cerut chatbotului să dubleze aria unui dreptunghi. Răspunsul a fost acela că, din moment ce diagonala unui dreptunghi nu poate fi folosită pentru a-i dubla aria, nu există nicio soluție geometrică.
Totuși, cercetătorii Nadav Marco (Universitatea Cambridge / Universitatea Ebraică din Ierusalim) și Andreas Stylianides (profesor de educație matematică) știau că o soluție geometrică există.
Nadav Marco a subliniat că șansele ca o astfel de afirmație falsă să fi existat în datele de antrenament ale lui ChatGPT erau „aproape nule”. Prin urmare, AI-ul improviza răspunsuri pe baza discuțiilor anterioare despre problema dublării pătratului, o dovadă clară că nu repeta informații, ci genera idei noi.
„Când ne confruntăm cu o problemă nouă, instinctul nostru este să încercăm lucruri bazate pe experiența anterioară. În experimentul nostru, ChatGPT a părut să facă ceva similar. Ca un elev sau un cercetător, părea să-și formuleze propriile ipoteze și soluții”, a declarat Nadav Marco.
Mașini care gândesc?
Studiul ridică întrebări noi despre ce înseamnă „raționament” și „gândire” în cazul inteligenței artificiale.
Pentru că a părut să improvizeze răspunsuri și chiar să facă greșeli asemănătoare elevului lui Socrate, Marco și Stylianides au sugerat că ChatGPT ar putea folosi un concept cunoscut din educație. Mai exact, zona dezvoltării proxime (ZDP), adică distanța dintre ceea ce știm și ceea ce putem învăța cu sprijinul potrivit.
Cu alte cuvinte, ChatGPT ar putea folosi spontan un cadru similar, și să rezolve probleme noi care nu apar în datele de antrenament, doar datorită modului în care este stimulat prin întrebări.
Cercetătorii avertizează, totuși, că nu ar trebui să concluzionăm că modelele lingvistice „rezolvă lucrurile” exact ca oamenii. Dar comportamentul lui ChatGPT a fost descris ca fiind „asemănător cu cel al unui elev”.
Studenții nu pot presupune că demonstrațiile generate de ChatGPT sunt valide
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Studiul scoate la suprafață și problema „cutiei negre” în AI. Practic, procesul prin care un sistem ajunge la o concluzie este invizibil și imposibil de urmărit. Totuși, concluzia cercetătorilor este că aceste experimente pot ajuta la îmbunătățirea modului în care folosim inteligența artificială în educație.
„Spre deosebire de demonstrațiile din manualele consacrate, studenții nu pot presupune că demonstrațiile generate de ChatGPT sunt valide. Înțelegerea și evaluarea acestor demonstrații AI devin abilități esențiale, care ar trebui introduse în curriculumul de matematică”, a spus Stylianides.
