Pacienții cu o greutate mai mare de 200 de kilograme, care suferă de obezitate morbidă, sunt refuzați sau tratați în condiții inconfortabile, scrie „RAI News” (Italia) citând un nou studiu realizat de Northwestern Medicine.
Studiul publicat în revista Annals of Internal Medicine a evidențiat modul în care pacienții cu o greutate de 180 de kilograme sau mai mult se confruntă cu bariere și discriminare atunci când programează sau participă la consultații medicale la cabinete medicale specializate, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Oamenii de știință au folosit metoda „clientului misterios” pentru a încerca să programeze o întâlnire pentru un ipotetic pacient cu o greutate de 180 kg la cabinete medicale din cinci subspecialități (dermatologie, endocrinologie, obstetrică și ginecologie, chirurgie ortopedică și otorinolaringologie) situate în patru zone metropolitane (Boston, Cleveland, Ohio, Houston și Portland, Oregon). Fiecare ipotetic pacient se putea deplasa singur și nu avea nevoie de ajuto pentru a urca și a coborî de pe masa de examinare. Cercetătorii încercau să stabilească dacă clinicile îndeplineau standardele de bază pentru îngrijirea pacienților bariatrici (obezitate morbidă), despre care credeau că includeau o masă, sau un scaun de examinare cu o limită de greutate suficient de mare, o opțiune de așezare în sala de așteptare, holuri și uși suficient de largi și desigur, halate suficient de mari.
Dintre cele 300 de clinici examinate în studiu, 52% nu aveau standarde de îngrijire de bază, iar 41% au refuzat să programeze o consultație. Medicii otorinolaringologi (specialiști în otorhinolaringologie) au fost cei mai puțin dispuși să programeze consultațiile unui pacient (doar 48,3% au programat consultații, comparativ cu totalul de 59% ). Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că, atunci când au solicitat o consultație la un medic ORL, cercetătorii au furnizat informații care sugerau cu tărie prezența cancerului.
Studiul a constatat că doar 117 cabinete (39%) erau complet accesibile, cabinetele de endocrinologie fiind cele mai dispuse să programeze consultații și cele mai predispuse să îndeplinească standardele de îngrijire de bază.
Alte 16% din cabinetele medicale care erau dispuse să programeze vizitele pacienților aveau un plan de îngrijire sub standarde, care includea soluții alternative pentru limitările de accesibilitate, cum ar fi informarea pacienților că pot veni la clinică, dar că vor trebui să stea în picioare în timpul vizitei, sau că vor trebui să se acopere cu un cearșaf pentru că nu aveau halate adecvate.
„Pacienții cu obezitate severă se confruntă probabil deja cu rușinea și dificultățile de fi acceptați”, a declarat autoarea principală Tara Lagu, profesor asociat de medicină și științe sociale medicale la Northwestern University Feinberg School of Medicine. „A-i spune unui pacient că nu poate fi examinat pe o masă de examinare, că nu poate purta halat, sau că trebuie să stea în picioare în timpul unei consultații face ca experiența de a vedea un medic să fie umilitoare și degradantă. În calitate de profesioniști trebuie să recunoaștem, că toți oamenii merită mai mult”.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
„Cifrele noastre”, a spus autoarea corespondentă Molly Hales, medic la Facultatea de Medicină a Universității din Chicago, „probabil subestimează amploarea problemei. Foarte puțini pacienți obezi care se programează pentru o serie de consultații știu să întrebe dacă pot fi vizitați în funcție de greutatea lor și pot fi reticenți în a pune aceste întrebări, sau a-și apăra drepturile din cauza stigmatului social.”
