Uniunea Europeană este din nou divizată în fața amenințării rusești. Propunerea Ursulei von der Leyen de a construi un „zid anti-drone” pe flancul estic, pentru a apăra Polonia, România și statele baltice, a stârnit dispute aprinse între capitalele UE. Țările din prima linie cer măsuri rapide, dar cele din Sud și Vest contestă costurile, fezabilitatea și chiar logica proiectului.
Ideea Comisiei Europene de a construi un „zid anti-drone” își arată fisurile înainte de a intercepta primul intrus rusesc. Cu drone rusești care au traversat Polonia și România și altele suspecte detectate deasupra Danemarcei, Norvegiei și Germaniei, Ursula von der Leyen a propus în discursul său despre Starea Uniunii un scut format din radare și interceptoare pentru apărarea flancului estic. Conceptul, însă, la fel ca denumirea, este intens criticat, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Susținere în Est, scepticism în Vest și Sud
Pentru statele baltice și Polonia, proiectul pare o reacție firească la o amenințare tot mai mare. Dar țările mai îndepărtate de Rusia pun sub semnul întrebării costurile, viabilitatea și compatibilitatea cu planurile NATO, suspectând și o tentativă a Bruxelles-ului de a-și extinde influența asupra politicilor naționale de apărare.
„Dronelor și antidronelor trebuie să le dăm prioritate”, a declarat Emmanuel Macron. „Dar să fim clari: nu există un zid perfect pentru Europa. Vorbim de o frontieră de 3.000 de kilometri, e fezabilă sută la sută? Răspunsul este nu”, a spus președintele Franței, citat de Politico.
Comisia apără proiectul
Comisarul pentru Apărare Andrius Kubilius, fost premier lituanian, a apărat planul, estimând costurile pentru Polonia și statele baltice la circa 1 miliard de euro și susținând că primele capacități de detectare pot fi instalate în mai puțin de un an.
Totuși, a admis că termenul „zid” poate crea confuzii: „Nu va fi o nouă linie Maginot.”
Critici din Parlamentul European
Există și temeri că Bruxelles-ul promite mai mult decât poate livra. „Sper că nimeni nu vede zidul de drone ca pe o soluție miraculoasă la problemele noastre de apărare. Un zid de drone nu ne protejează de atacuri cibernetice, nu rezolvă apărarea aeriană, producția de muniție sau problemele legate de deciziile militare”, a spus eurodeputata germană Hannah Neumann (Verzi).
Banii, mărul discordiei
Pentru ca proiectul să fie finanțat din fonduri europene, toate capitalele trebuie să fie de acord. În Copenhaga, premierii Italiei și Greciei au insistat că proiectele de apărare trebuie să aducă beneficii întregii Uniuni, nu doar flancului estic. În replică, premierul Finlandei, Petteri Orpo, a cerut „solidaritate în materie de securitate, așa cum am arătat în pandemie, economie și migrație.”
În schimb, cancelarul german Friedrich Merz a criticat dur ideea, potrivit unor surse diplomatice.
Deși există dispute asupra numelui și dimensiunii proiectului, nimeni nu contestă că Europa trebuie să-și întărească apărarea împotriva dronelor rusești. Uniunea nu are suficiente tehnologii de detecție, iar când NATO a doborât recent trei drone rusești deasupra Poloniei, au fost folosite rachete de milioane de dolari pentru a neutraliza drone care costau circa 10.000 de dolari fiecare.
Acceptat, dar în formă modificată
În final, liderii UE au acceptat propunerile Comisiei, inclusiv zidul anti-drone, care va fi implementat într-o formă adaptată. Detaliile privind costurile, calendarul și capabilitățile urmează să fie stabilite.
Brandingul ar putea fi schimbat: premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a vorbit deja despre o „rețea europeană de măsuri anti-drone”. „Nu contează numele, contează să funcționeze”, a spus ea.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
„Nicio garanție sută la sută”
Experții avertizează că măsurile nu sunt suficiente dacă tensiunile cu Moscova escaladează. „Un zid anti-drone poate funcționa regional, dar dronele sunt doar degetele. Dacă vrei să câștigi, trebuie să lovești capul: comanda, logistica și producția”, a explicat analistul Christian Mölling de la Fundația Bertelsmann.
Și liderii estici admit că zidul anti-drone nu poate elimina complet amenințările. „Suntem realiști… Nu ne așteptăm ca un zid să elimine 100% riscurile”, a spus premierul Poloniei, Donald Tusk. „Cine caută garanții totale de securitate nu va găsi. Ca NATO și ca Europă, trebuie să căutăm metode care să maximizeze securitatea.”
