Sancționarea principalilor producători de petrol i-a scumpit Moscovei prețul războiului pe care-l poartă în Ucraina, scrie editorialistul „The Financial Times” (Marea Britanie).
Chiar și din perspectiva comportamentului cu care ne-a obișnuit, ultima răzgândire a lui Donald Trump în privința Ucrainei a fost rapidă. A început săptămâna trecută vorbind despre o întâlnire cu Vladimir Putin pentru a discuta un armistițiu. Dar până la finalul aceleiași săptămâni el deja anulase întrevederea, suplimentase sancțiunile economice contra Rusiei (o premieră pentru al doilea său mandat) și adoptase o măsură pe care administrația Biden s-a ferit mereu s-o ia: a sancționat cele mai mari companii petroliere rusești, Rosneft și Lukoil. În combinație și cu noi sancțiuni energetice adoptate de UE, acestea constituie o lovitură gravă pentru economia de război a Rusiei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Trump și-a pierdut – din nou – răbdarea cu Putin din cauză că Kremlinul a respins un armistițiu propus de SUA pe actuala linie a frontului, la numai câteva zile după ce Trump și Putin discutaseră telefonic. Președintele american a replicat de data aceasta printr-o modificare considerabilă a abordării sale menite a-l forța pe Putin să negocieze. Administrația lui, la fel ca și a lui Biden, se temea că sancționarea exportatorilor de petrol ai Rusiei va provoca o explozie distructivă a prețurilor. O recentă scădere a prețurilor globale cuplată cu disponibilitatea producătorilor din Golf curtați de Trump de a pompa mai mult pe piață par să-i fi insuflat Casei Albe încrederea necesară pentru a acționa.
Adăugând la listă și producătorii ruși de pe locurile trei și patru, Gazprom Neft și Surgutneftegaz, sancționați deja de administrația Biden la final de mandat, SUA pedepsesc acum toți cei patru cei mai mari producători ai Rusiei, reprezentând cam 80% din exportul energetic al țării.
Măsurile vor priva de venituri un sector care asigură cam o treime din bugetul național. Eficiența lor va depinde în parte și de cum vor reacționa marii importatori de petrol rusesc, China și India, și de cât de bine vor fi implementate, date fiind eforturile Rusiei de a le ocoli printr-o rețea de companii-fantomă și petroliere și societăți de asigurări din umbră pe care și-a construit-o pentru a evita plafonarea prețurilor petroliere impusă în 2022.
Însă amenințarea cu pierderea accesului la sistemul financiar bazat pe dolar din cauza oricărui fel de relație cu entități sancționate de SUA e un factor de descurajare eficient. Cele mai mari rafinării din India și China analizau săptămâna trecută modalități de a-și reduce importurile din Rusia.
Trump a renunțat la precondiția pe care insista până acum, aceea ca statele UE să înceteze să mai importe petrol din Rusia înainte ca Washingtonul să treacă la acțiune. Însă UE a adoptat joi noi sancțiuni energetice, inclusiv măsuri mai eficiente pentru interzicerea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft, precum și interzicerea importurilor de gaz lichefiat rusesc din ianuarie 2027. Au mai fost sancționate și alte 117 petroliere din flota din umbră a Rusiei.
Regretabil e că opoziția Belgiei a amânat adoptarea de către UE a unei inițiative distincte – un împrumut de 140 de miliarde de euro reprezentând „reparații” și susținut de activele rusești înghețate – care ar fi dublat practic lovitura încasată de Moscova. UE trebuie să găsească o cale de a adopta măsura până în decembrie, fiindcă în caz contrar noile sancțiuni vor fi inutile.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Noile măsuri economice nu-i vor schimba imediat calculele lui Putin. El e pregătit să încaseze daune economice grave pentru a-și putea continua războiul, pe care-l consideră crucial pentru securitatea națională și pentru propria sa moștenire. Dar opozanții sancțiunilor greșesc să le conteste eficiența pe motiv că nici n-au adus la colaps economia Rusiei, nici n-au oprit războiul. Impactul lor nociv cumulat a început să se vadă în stagnarea economiei ruse, în inflația încăpățânată și în deteriorarea situației fiscale. În cazul unui război de uzură orice măsură care mai bagă încă un băț în roatele mașinăriei de război a inamicului este utilă.
Putin e convins că forțele lui pot rezista mai mult timp decât ale Ucrainei. Dacă UE se va putea ține de promisiunea de a acoperi finanțarea retrasă de SUA, iar administrația Trump se va dovedi consecventă în aplicarea noilor sancțiuni, costurile suportate de Moscova vor deveni mult mai ridicate.
