Autoritățile din capitala Indiei, New Delhi, au încercat să combată poluarea aerului ajunsă la cote alarmante cu ajutorul ploii artificiale, însă fără succes.
Ploaia artificială este indusă printr-o procedură de însămânțare a norilor, care presupune dispersarea unor particule mici, de obicei iodură de argint, în nori, pentru a produce ploaie. Tehnica este utilizată în diverse părți ale lumii, dar experții pun la îndoială eficiența sa ca soluție pe termen lung împotriva poluării aerului, scrie BBC.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
O echipă de la Indian Institute of Technology (IIT) Kanpur, împreună cu guvernul din Delhi, a efectuat, marți, testul în mai multe cartiere, în timp ce un smog dens acoperea orașul. Un avion Cessna a eliberat în atmosferă rachete de semnalizare cu iodură de argint și clorură de sodiu. Potrivit autorităților indiene, experimentul „nu a avut succes complet” din cauza lipsei de umiditate din aer.
Totuși, chiar dacă nu a plouat, s-a înregistrat o reducere a particulelor datorită experimentului, „indicând că, chiar și în condiții de umiditate redusă, însămânțarea norilor poate contribui la îmbunătățirea calității aerului”, potrivit IIT Kanpur.
Chiar şi aşa, directorul institutului, Manindra Agarwal, a declarat pentru BBC Hindi că aceasta nu poate fi o soluție pe termen lung pentru problema persistentă a poluării din Delhi.
Experimentul ar putea fi repetat în următoarele săptămâni, după ce nivelul de umiditate a norilor va crește din nou, a declarat ministrul Mediului din Delhi, Manjinder Sirsa.
În ultimele două săptămâni, Indicele Calității Aerului din Delhi, care măsoară nivelul de particule fine PM 2.5 ce pot bloca plămânii, s-a situat între 300 și 400, adică de aproape 20 de ori peste limita considerată sigură.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Primul experiment de însămânțare a norilor în Delhi a fost realizat în 1957, urmat de un altul în 1972, potrivit Institutului Indian de Meteorologie Tropicală. Încercările anterioare au vizat însă gestionarea secetei, acesta fiind primul experiment local care a avut ca scop reducerea poluării, a precizat Agarwal.
Orașul analizase posibilitatea însămânțării norilor și în 2023, însă planul nu s-a materializat din cauza neaprobării în instanță. La acel moment, oamenii de știință au subliniat și costurile ridicate, combinate cu rate scăzute de reușită.
