O alianță bipartizană formată din congresmeni cu greutate în domeniul apărării încearcă să blocheze planul controversat al administrației Trump de a retrage trupe din România și din alte avanposturi NATO de la frontiera cu Rusia.
Surse apropiate legislativului SUA au declarat publicației ucrainene „Kyiv Post” că mai mulți legiuitori americani intenționează să prezinte în următoarele zile un proiect de lege care ar bloca efectiv retragerea trupelor, semnalând o luptă legislativă cu o miză mare, care depășește liniile de partid și care pune lideri cheie din Congres în opoziție cu Casa Albă într-o decizie fundamentală de politică externă, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Apropiata confruntare vine după ce Pentagonul a confirmat planul – despre care Kyiv Post a scris pentru prima dată marți – de a reduce prezența trupelor în România. Criticii au condamnat imediat măsura, considerând-o un cadou pentru liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Vorbind sâmbătă pentru Kyiv Post, doi asistenți seniori din Senat, familiarizați cu demersul la nivelul Congresului, au descris decizia Pentagonului drept o „greșeală strategică majoră” care subminează direct postura de descurajare a NATO, într-un moment în care tensiunile cu Rusia sunt la cote maxime.
Revolta republicană
Cea mai puternică opoziție este condusă de republicani de top din domeniul apărării, ceea ce evidențiază scepticismul profund pe care această măsură l-a stârnit în cadrul structurilor de securitate națională ale partidului.
Liderii ambelor Comisii pentru Servicii Armate – senatorul Roger Wicker (R-MS) și congresmanul Mike Rogers (R-AL) – au criticat în comun decizia Pentagonului, numind-o „necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui.”
Nu au fost singurii. Congresmanul Mike Turner (R-OH), care conduce Delegația SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid corului de critici. Iar vineri seară, senatorul Thom Tillis (R-NC) și-a adăugat și el vocea, concentrându-se asupra caracterului brusc al deciziei. „Reducerea prezenței noastre în România contrazice o strategie logică”, a declarat Tillis. „România a fost un aliat de neclintit timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru a întări NATO”. El a mai adăugat și o ultimă replică tăioasă: „Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliații Americii”.
Această reacție coordonată a republicanilor marchează un moment rar de sfidare a politicii militare dusă de administrația de la Casa Albă, indicând o îngrijorare profundă că reducerea trupelor va diminua influența Statelor Unite și securitatea în Europa.
Marja de timp se îngustează. Potrivit unor oficiali occidentali care au informat Kyiv Post vineri, Pentagonul plănuiește, de asemenea, să reducă efectivele din Bulgaria, Ungaria și Slovacia începând de luna viitoare, după măsura luată în privința României.
Democrații, pregătiți să pună și ei umărul
Democrații, simțind ca este o ocazie de a proteja o structură de alianță esențială, sunt complet de acord cu inițiativa. Adam Smith (D-WA), membru de rang înalt al Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților, a părut să confirme manevra legislativă în timpul unui discurs ținut vineri la Council on Foreign Relations, prezentând acțiunea Congresului drept o necesitate urgentă. „Noi, în Congres, vom încerca să luăm măsuri pentru a-i împiedica să facă acest lucru, pentru că eu cred că este exact semnalul greșit de trimis către Putin și aliații noștri europeni tocmai în acest moment”, a spus Smith.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Smith a vorbit fără menajamente despre implicațiile mai largi, avertizând că această măsură alimentează o tendință periculoasă de izolaționism. „Se ajunge într-un fel la subminarea întregii idei cum că îi vom arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă noi retragem forțe importante din Europa de Est, acest lucru subminează acel mesaj”, a spus el.
El a atribuit decizia unei ideologii problematice care a prins rădăcini în cadrul administrației. Smith a susținut că o astfel de retragere „reflectă acea aripă izolaționistă problematică și îngrijorătoare din cadrul Partidului Republican, care crede că restul lumii nu merită timpul nostru.”
Paravanul indo-pacific
Pentagonul a încercat să prezinte retragerea ca pe o „ajustare strategică” logică, necesară pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific – considerată noul „teatru de operațiuni prioritar” al administrației.
Însă criticii din ambele tabere politice resping această justificare, susținând că momentul este cât se poate de nepotrivit și că măsura contrazice direct sloganul administrației privind „pacea prin forță”.
Diplomatul american veteran Daniel Fried, unul dintre principalii arhitecți ai politicii americane în Europa post-Război Rece, a sugerat într-un interviu pentru Kyiv Post că lupta este departe de a se fi încheiat. „Există întotdeauna o modalitate de a schimba o decizie în lumea lui Trump, ok? Întotdeauna se poate face ceva. Nimic nu este vreodată bătut în cuie”, a remarcat Fried, făcând referire la criticii din Congres. „Cred că președintele Turner și senatorul Wicker au dreptate să continue să facă presiuni în această privință.”
Comentariile lui Fried sugerează că există o oportunitate reală pentru Congres de a inversa această politică. El și-a exprimat speranța că rezultatul final al revizuirii posturii strategice mai ample a administrației va limita prejudiciile.
„Sper, de asemenea, că atunci când vom vedea rezultatele Revizuirii Posturii, acestea se vor rezuma doar la retrageri simbolice – și nu la o reducere majoră a prezenței,ˮ a subliniat el.
Acțiunea Congresului pregătește terenul pentru o confruntare dramatică, forțând administrația să aleagă între obiectivele sale politice și voința unită a liderilor propriului partid din domeniul apărării.
