Republica Moldova se află în fața unei oportunități strategice majore, odată cu accesarea Planului de Creștere al Uniunii Europene, care prevede fonduri de 1,9 miliarde de euro, au declarat oficialii Băncii Mondiale.
Mai ales că fondurile alocate de UE pentru Republica Moldova sunt cu mult mai mari în comparaţie cu cele de care au beneficiat statele din Balcanii de Vest în procesul lor de aderare, transmite mold-street.com.
„Astfel dacă şase state din Balcani au primit în total circa 6 miliarde de euro, Republicii Moldova îi sunt alocate 1,9 miliarde de euro”, a spus economista principală a Băncii Mondiale, Sanja Madzarevici-Sujster, la evenimentul de prezentare, pe 4 noiembrie, a raportului Perspectivele economice ale Moldovei.
În acest sens ea a menţionat Serbia, care a beneficiat de cele mai mici resurse de la UE, după mărimea economiei şi numărul populaţiei între statele balcanice.
În cazul Republicii Moldova, ea a precizat că perioada relativ scurtă (de 5 ani) pentru valorificarea fondurilor europene ridică provocări majore legate de guvernanță, reducerea corupției, dezvoltarea portofoliului de proiecte și instruirea autorităților locale.
Potrivit economistei, cel mai mare flux de investiții europene este așteptat în anii 2027–2028, iar până atunci Moldova trebuie să fie pregătită pentru o „absorbție eficientă și corectă” a acestor fonduri — adică să poată cheltui banii europeni transparent și rapid.
Lecții din experiența altor țări candidate
Banca Mondială a extras şi o serie de lecții din experiența altor țări candidate, pe care le consideră vitale pentru Republica Moldova. Prima provocare majoră este capacitatea instituțională și administrativă
„Sistemele slabe de achiziții publice, gestionarea anemică a investițiilor publice și controalele financiare deficitare provoacă adesea întârzieri și ineficiențe. Îmbunătățirea gestionării investițiilor, extinderea achizițiilor electronice, consolidarea supravegherii financiare și îmbunătățirea accesibilității datelor, în special prin platforme digitale, sunt esențiale pentru transparență și eficiență”, consideră specialiştii Băncii Mondiale.
A doua lecție importantă vizează guvernanța și coordonarea. Este necesar un sistem de monitorizare centralizat și robust pentru a urmări progresul reformelor și pentru a corela plățile cu rezultatele obținute. Lipsa unei coordonări strânse între instituții poate duce la fragmentare și la subminarea impactului general al planului.
De asemenea, a fost accentuată importanța capacității de absorbție, care implică nu doar expertiză tehnică, ci și disponibilitatea resurselor naționale pentru cofinanțare și capacitatea pieței muncii de a răspunde cererii generate de noile investiții. În acest context, reformele în educație și pe piața muncii devin esențiale pentru a pregăti forța de muncă necesară proiectelor viitoare.
Oficialii Băncii Mondiale au concluzionat că, deși oportunitatea este imensă, transformarea ei într-o creștere economică durabilă este un test major pentru administrația de la Chișinău.











