Se apropie Postul Crăciunului, iar din 15 noiembrie, de sâmbătă, nu de luni, așa cum era de obicei, credincioșii renunță la mâncărurile “păcătoase” până în Ajunul Sărbătorii.
Această perioadă sfântă aduce liniște, curățirea sufletului și dorința sinceră de apropiere față de Dumnezeu. Tradițiile vechi spun că, în post, unele fapte și obiceiuri sunt complet interzise celor ce vor să-l respecte, scrie stiripesurse.ro.
Tradiții și interdicții în Postul Crăciunului
Toamna se duce încet, încet, iar din 15 noiembrie începe Postul Crăciunului, o perioadă de 40 de zile până în Ajun. Este un timp al liniștii și al rugăciunii, când credincioșii caută purificarea sufletului și apropierea sinceră de Dumnezeu.
Vezi şi: VIDEO Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu premierul României la Palatul Victoria – Stiripesurse.md
Tradiția spune că trebuie evitate mâncărurile de origine animală, precum carnea, brânza și ouăle, cu dezlegări rare la pește. În aceste săptămâni nu se fac nunți, botezuri sau petreceri, iar dansul și consumul de alcool sunt strict interzise. Mai puțini știu că, în Postul Crăciunului, nu este bine să se împrumute bani sau obiecte din propria gospodărie.
Superstiții în Postul Crăciunului
Se spune că, după apusul soarelui, nu este bine să mănânci nimic. Tradiția veche povestește că sufletele celor adormiți vin atunci în vizită la cei vii. Pentru a-i respecta, oamenii evită mesele târzii și păstrează liniștea în casă.
Focul din sobă trebuie să ardă necontenit, fiind considerat un scut împotriva duhurilor rele. Dacă flacăra se stinge, se crede că spiritele întunecate pot pătrunde în gospodărie. De aceea, ușile și ferestrele se închid bine, ca răul să nu aibă nicio cale de intrare. Aceste credințe străvechi, moștenite din bătrâni, continuă să fie vii în satele României.
Meniul în Postul Crăciunului
În Postul Crăciunului, mesele devin mai simple, dar pline de savoare și tradiție. Credincioșii renunță la carne, lactate și ouă, alegând mâncăruri de origine vegetală, bogate în gust și nutrienți. Pe masă se regăsesc adesea ciorbele de legume, sarmalele cu orez și ciuperci, fasolea bătută sau cartofii copți. Salatele de vinete, zacusca și tocănițele de legume sunt printre cele mai iubite preparate din această perioadă.
În zilele cu dezlegare la pește, românii se bucură de plachie, pește prăjit sau saramură cu mămăligă. Deserturile sunt simple, precum colțunași cu gem, gogoși de post sau cozonac fără ouă și lapte. Chiar și fără ingrediente de origine animală, bucătăria de post rămâne bogată, gustoasă și plină de tradiție românească, scrie b1tv.ro.
