Armatele lumii sunt responsabile aproximativ 5,5 % din emisiile globale, dar cifrele rămân, în mare parte, neraportate în UE. Experții consideră că ar fi util ca țările să dezvăluie date despre emisiile de carbon.
Experții au avertizat că costul ecologic al conflictelor nu mai poate rămâne „ascuns la vedere”, pe măsură ce COP30, intensifică negocierile privind eliminarea treptată a combustibililor fosili, notează Euronews, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Un studiu realizat în 2022 de Cercetătorii Științifici pentru Responsabilitate Globală și Observatorul Conflictelor și al Mediului estimează că armatele sunt responsabile pentru aproximativ 5,5 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră, conflictele armate emițând mai mult CO₂ decât majoritatea țărilor.
Totuși, ele sunt excluse, în cea mai mare parte, din raportarea obligatorie în cadrul acordurilor globale privind clima. În 2024, 92 de națiuni, care reprezintă aproape jumătate din toate statele de pe glob, au fost implicate în războaie.
În afară de faptul că războaiele impactează major nivelul de trai al cetățenilor din zonele de conflict, conflictele armate au efecte majore asupra mediului.
Tancurile și avioanele consumă mult combustibil, dar și eforturile de curățare și reconstrucție după conflict au un impact major asupra mediului, prin emisiile de carbon generate.
Potrivit The War on Climate, războiul dintre Israel și Gaza a generat 32,2 milioane de tone de echivalent dioxid de carbon în doar 15 luni.
În Europa, invazia Rusiei în Ucraina a produs 230 de milioane de tone de emisii de dioxid de carbon în numai trei ani.
„Armata produce emisii masive de gaze cu efect de seră, devastează ecosistemele și lasă în urmă deșeuri toxice care otrăvesc comunitățile pentru generații întregi. Cu toate acestea, nu este trasă la răspundere în niciun fel”, declară organizația.
În UE, un procent de 82% din emisiile de dioxid de carbon ale armatelor rămân nedeclarate, iar experții se așteaptă ca UE să crească cheltuielile militare la 100 de milioane de euro până în 2027.
Germania, spre exemplu, a anunțat că își va crește considerabil cheltuielile militare, o mișcare despre care experții cred că ar putea duce la emisii de 10 milioane de tone de carbon.
În același timp, Germania a redus bugetul anual destinat sprijinului țărilor în curs de dezvoltare în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 1,5 miliarde de euro.
„Europa nu poate pretinde că este lider în domeniul climatic atâta timp cât emisiile sale militare rămân opace”, a precizat dr. Soroush Abolfathi, asociat la Universitatea Warwick și membru al organizației The War on Climate.
„Se estimează că forțele armate din întreaga lume generează aproximativ 5,5 % din emisiile globale, însă UE nu înregistrează aproximativ 82 % din propriile emisii militare”, a declarat el.
Expertul consideră că UE trebuie să elimine decalajul, pentru că negocierile negocierile privind eliminarea treptată ale emisiilor de carbon din cadrul forumului global de discuții privind schimbările climatice COP30 vor ajunge într-o etapă critică pentru a menține în vigoare acordul de la Paris, care își propune să limiteze încălzirea globală.
În timp ce mai multe state membre UE acuză că raportarea emisiilor militare de carbon ar putea crea amenințări de securitate, două dintre statele membre s-au angajat să aibă un coeficient zero de emisii militare de carbon.
Este vorba despre despre Austria și Slovenia.
Cu toate acestea, expertul crede că atingerea acestui obiectiv este una „foarte ambițioasă” și că ea depinde de fiecare țară în parte.
