UE accelerează pregătirea pentru criză: Comisia propune un „Schengen militar” care obligă statele membre să permită trecerea trupelor în trei zile pe timp de pace și în doar șase ore în situații de urgență, scrie „Euronews” (Italia).
În conformitate cu noua propunere „un spațiu Schengen militar” a Comisiei Europene, care vizează îmbunătățirea semnificativă a mobilității militare în cadrul blocului comunitar, statele membre vor avea la dispoziție doar trei zile în timp de pace și șase ore în caz de urgență pentru a le permite trecerea frontierelor trupelor și echipamentelor militare europene suplimentare, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
„Astăzi mutarea echipamentelor militare și a trupelor din Vest în Est durează, din păcate, luni de zile”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport și turism durabil. „Ne dorim ca acest lucru să se întâmple în câteva zile.”
„Nu poți apăra un continent dacă nu te poți mișca dintr-o parte în alta”, a spus Tzitzikostas la o conferință de presă la care au participat Euronews și alte instituții media. „Este foarte clar: creăm acest Schengen militar.”
Pachetul de mobilitate militară a fost prezentat oficial miercuri la Bruxelles de către Tzitzikostas, comisarul pentru apărare Andrius Kubilius și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Acesta este cel mai recent dintr-o serie de planuri prezentate de la începutul anului de Comisia Europeană pentru a consolida substanțial sistemul de apărare al UE înainte de sfârșitul deceniului, când, potrivit unor agenții de informații, Rusia ar putea dispune de mijloacele necesare pentru a ataca o altă țară europeană.
Una dintre măsurile-cheie va fi accelerarea autorizațiilor pentru mobilitatea militară transfrontalieră. În prezent regulile dintre cele 27 de state membre nu sunt armonizate, iar unele au nevoie de câteva săptămâni pentru a răspunde la solicitarea unei alte țări UE de a muta trupe și/sau echipamente pe teritoriul lor.
Comisia dorește ca acest timp să fie redus la maximum trei zile în timp de pace și la doar șase ore în caz de urgență, cu prezumția că va fi acordat în acest ultim caz.
Ce include noul spațiu Schengen militar?
Planul prevede un nou sistem de răspuns îmbunătățit pentru mobilitatea militară europeană, modelat după Mecanismul de protecție civilă al UE, care le permite statelor membre să obțină rapid asistență în caz de dezastre naturale sau provocate de om.
Planul va include un „fond comun de solidaritate pentru mobilitatea militară”, unde statele membre pot elibera active precum trenuri, feriboturi sau transporturi aeriene strategice pentru a fi utilizate de către alții, precum și un „catalog de mobilitate militară” care enumeră activele de transport și logistică cu dublă utilizare de la companii civile, care pot fi utilizate pentru operațiuni militare.
Toate aceste activități vor fi coordonate de un nou Grup de Transport pentru Mobilitate Militară, compus dintr-un coordonator național din fiecare stat membru.
De asemenea, grupul va acorda prioritate finanțării unui număr de 500 de proiecte de infrastructură identificate ca fiind necesare pentru îmbunătățirea a patru coridoare militare convenite, ale căror amplasamente nu au fost încă dezvăluite.
Scopul este de a îmbunătăți drumurile, liniile ferate, porturile, aeroporturile, tunelurile și podurile, astfel încât acestea să poată susține greutatea și dimensiunea echipamentelor militare.
„Rețelele logistice robuste fac diferența între câștigarea și pierderea războaielor”, a declarat Tzitzikostas, adăugând că „accentul se pune pe investiții pe termen scurt, cu câștiguri rapide, pentru a crește capacitatea”.
Cât va costa pregătirea pentru mobilizarea europeană?
Conform estimărilor comisarului grec, această coordonare va necesita 100 de miliarde de euro, însă până acum UE a alocat doar 1,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară în bugetul multianual actual, care se încheie în 2027 – o sumă pe care comisarul a numit-o „o picătură într-un ocean”.
Propunerea depusă pentru următorul buget pe șapte ani, care începe în 2028, este puțin sub 18 miliarde de euro, practic de zece ori mai mult, cifră care este și ea departe de obiectiv.
Însă Tzitzikostas a declarat că acesta nu este singurul fond disponibil statelor membre.
Având în vedere că infrastructura are dublă utilizare, statele membre ar trebui să poată apela la fondurile de coeziune, alocate ca parte a principalei politici de investiții a blocului comunitar, care vizează reducerea inegalităților dintre regiuni, precum și la fondurile din programul de împrumuturi Safe Defense.
Statele membre ale UE, majoritatea fiind și membre NATO, vor putea să includă aceste investiții în noul obiectiv de cheltuieli al alianței.
Totuși, „nu este vorba doar despre bani. Acest pachet se referă și la imaginea de ansamblu”, a concluzionat Tzitzikostas. „Situația geopolitică din lume nu este ușoară, așa că trebuie să învățăm să ne mișcăm mai repede, să muncim mai mult și să obținem rezultate mult mai rapid decât ne-am așteptat.”
