Ministerul Educației și Cercetării (MEC) anunță primele soluții concrete pentru criza locurilor în școlile din capitală. Este vorba de transmiterea către sistemul educațional a două clădiri din Chișinău – Blocul Centrului de Excelență în Energetică și Electronică de pe strada Sadoveanu 40 și sediul Liceului de Arte „Igor Vieru”, potrivit declaraţiei ministrului de resort Dan Perciun, făcute în live-ul său din această săptămână, transmite MOLDPRES.
Dacă vor fi acceptate, aceste spații vor permite crearea a aproximativ 1.600 de locuri suplimentare pentru elevi în sectoarele Ciocana și Râșcani, începând cu anul școlar 2026–2027.
Potrivit ministrului, propunerile au fost deja transmise Primăriei Chișinău, iar discuțiile detaliate sunt așteptate să înceapă chiar săptămâna viitoare. În paralel, fracțiunea PAS din Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a anunțat formarea unui grup de lucru care să includă reprezentanți ai CMC, ai Primăriei şi MEC, pentru identificarea unui plan comun de gestionare a situației.
Supraaglomerare record în școlile capitalei
În ultimii cinci ani, Chișinăul a înregistrat o creștere accelerată a numărului de elevi, determinată de urbanizare masivă, fluxul de refugiați ucraineni și revenirea familiilor din diasporă. Numărul copiilor s-a majorat cu peste 70% în această perioadă, ceea ce a dus la clase cu 30–40 de elevi, iar în unele cazuri chiar până la 42.
Analiza Ministerului arată un dezechilibru vizibil între cererea și capacitatea reală a instituțiilor. Unele licee – precum „Mihai Viteazul”, „Mihail Berezovschi”, „Liviu Deleanu”, „Dante Alighieri”, „Onisifor Ghibu” sau „Hyperion” – sunt mult peste limita proiectată, în timp ce alte școli aflate la distanțe mici au sute de locuri libere. Situația este ilustrată clar de exemplul Liceului „Ion Creangă”, care depășește cu 400 de elevi capacitatea admisă, în timp ce LT „Matei Basarab”, aflat la doar un kilometru, are peste 800 de locuri disponibile. În total, în rețeaua școlară a municipiului există peste 5.000 de locuri neutilizate – distribuite însă neuniform.
Citește și: De la boom-ul AI la cursa pentru eficiența energetică: marile pariuri ale piețelor pentru 2026
Secretarul de stat Valentina Olaru explică fenomenul prin schimbarea criteriilor de alegere a școlii: „Părinții nu mai aleg școala cea mai apropiată, ci pe cea care oferă cele mai bune condiții. Acest comportament duce la concentrarea masivă a elevilor în anumite instituții și la scăderea atractivității altora”.
Plan pe termen lung: modernizare, reorganizare și investiții externe
Pe lângă utilizarea clădirilor municipale, ministerul recomandă modernizarea școlilor abandonate și valorificarea lor prin granturi sau credite externe, similar practicilor europene. Dan Perciun afirmă că Primăria ar trebui să aplice pentru finanțări internaționale în valoare de 30–40 milioane de euro, astfel încât infrastructura educațională să poată fi reabilitată și readusă în circuitul școlar.
Strategia pe termen mediu și lung a MEC include, de asemenea, reorganizarea districtelor școlare, deschiderea de clase noi în instituțiile cu locuri libere, integrarea sistemului de înscriere cu Registrul de Stat al Populației pentru echilibrarea fluxurilor de elevi.
Investiții în capitală: 70 de milioane de euro pentru modernizare
Ministerul Educației continuă procesul de modernizare a instituțiilor din capitală. Din cele 90 de școli selectate în Programul Școlilor Model, 24 se află în Chișinău. Alte 12 sunt incluse în programul de eficiență energetică. În total, 36 de școli din municipiu vor beneficia de investiții de peste 70 milioane de euro, dintre care 55 milioane sunt deja disponibile.
Dacă municipalitatea acceptă propunerea MEC, primele lucrări de adaptare a clădirilor pentru procesul educațional ar putea începe în următoarele luni, iar noile locuri pentru elevi ar putea fi funcționale în toamna anului 2026 — un pas important pentru echilibrarea rețelei școlare și reducerea supraaglomerării din liceele capitalei.
