Europa creşte mai puţin decât alte regiuni, dar ceea ce se află în spatele acestei încetiniri nu este neapărat rău, ci mai degrabă indică faptul că “este cel mai bogat continent de pe planetă şi unde se trăieşte cel mai bine, motiv pentru care oamenii îşi pot permite să nu muncească la fel de mult şi să producă mai puţin”, a declarat Joel Mokyr, unul dintre laureaţii Premiului Nobel pentru Economie din 2025 şi istoric al economiei, informează duminică EFE.
“Ceea ce le spun colegilor mei europeni atunci când aduc în discuţie problema încetinirii economice europene este: ‘Nu vă mai faceţi griji pentru creştere şi distraţi-vă'”, a adăugat economistul, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Academia Suedeză de Ştiinţe a organizat duminică dimineaţă o conferinţă de presă cu laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică, Chimie şi Economie, în care istoricul economic de la Universitatea Northwestern din statul american Illinois a fost în centrul atenţiei unei întâlniri axate în mare măsură pe întrebări referitoare la economie.
Joel Mokyr împarte Premiul Nobel pentru Economie cu francezul Philippe Aghion şi canadianul Peter Howitt pentru explicarea modului în care se produce creşterea susţinută prin intermediul progresului tehnologic.
Mokyr, născut în Olanda, dar cu cetăţenie americană şi israeliană, a explicat acest lucru dând drept exemplu perioada 1750-1914, anul în care a început Primul Război Mondial, în timp ce Aghion şi Howitt au prezentat un model matematic în 1992 care explica distrugerea creativă generată de inovaţie.
Toţi trei au fost de acord că nu există o singură cauză în spatele încetinirii creşterii economice în Europa. Aghion a pledat pentru necesitatea unei pieţe comune europene autentice şi pentru dezvoltarea unui ecosistem transfrontalier pentru inovaţia europeană.
“Regulile jocului sunt foarte fragmentate între ţări şi în acest mod nu se ajunge nicăieri ca regiune”, a adăugat el.
La conferinţa de presă au fost prezenţi şi laureaţii Premiului Nobel pentru Fizică din 2025, John Clarke, Michel Devoret şi John Martinis, care au obţinut prestigiosul premiu pentru că au demonstrat că două proprietăţi ale mecanicii cuantice permit observarea fenomenelor cuantice la scări mai mari, dincolo de nivelul atomic, şi că mecanica cuantică funcţionează şi la nivel vizibil, deschizând calea către tehnologii noi în calculul cuantic. Cei trei laureaţi au pus bazele încercărilor actuale de a construi un computer cuantic.
La categoria Chimie, au fost prezenţi omul de ştiinţă japonez Susumu Kitagawa şi Omar Yaghi, născut în Iordania şi stabilit în SUA, care au împărţit premiul cu omul de ştiinţă britanic Richard Robson pentru descoperirea structurilor metalo-organice (MOF), care au condus la dezvoltarea de noi materiale pentru aplicaţii fundamentale în abordarea crizei de mediu, cum ar fi captarea carbonului.
La conferinţa de presă pentru laureaţii Premiului Nobel pentru Economie, Fizică şi Chimie au fost prezenţi doar bărbaţi. Nicio femeie nu a câştigat aceste premii în 2025.
Cei trei câştigători din fiecare categorie vor împărţi 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro la cursul de schimb actual, puţin peste un milion de dolari) şi îşi vor primi premiile în cadrul unei ceremonii pe 10 decembrie la Stockholm.
