Igor Dodon afirmă că procesul de trecere a bisericilor din Mitropolia Moldovei în Mitropolia Basarabiei ar trebui decis de comunitățile locale, nu de consiliile bisericești sau de politicieni, susținând că modul actual de gestionare provoacă tensiuni, presiuni și conflicte în sate.
Fostul șef de stat consideră că unele reacții ale slujitorilor bisericii la scandalul recent au fost exagerate și influențate politic. El a explicat că fenomenul transferului lăcașurilor între cele două mitropolii ar fi început după înregistrarea Mitropoliei Basarabiei în timpul guvernării Voronin și s-ar fi accentuat în ultimii ani, transmite unimedia.info.
Citeşte şi: Deconectări programate de lumină, pentru luni, 8 decembrie – Stiripesurse.md
În opinia sa, mulți preoți ar fi convinși să treacă la Mitropolia Basarabiei prin promisiuni privind salariile, pensiile și asigurările sociale, avantaje pe care Mitropolia Moldovei nu le-ar putea oferi, în timp ce structura aflată sub Patriarhia Română ar beneficia de finanțare de la bugetul României.
Dodon a susținut că aceste diferențe de finanțare ar fi generat presiuni asupra comunităților, iar metodele folosite pentru schimbarea jurisdicției religioase nu ar fi întotdeauna corecte. El a acuzat actuala guvernare că s-ar poziționa în favoarea Mitropoliei Basarabiei, deși consideră că statul ar trebui să rămână neutru.
În ceea ce privește argumentele legate de „adevărul istoric”, el a menționat că aproximativ 70–80% dintre bisericile sătești din Republica Moldova au fost construite între 1812 și 1918, perioadă în care teritoriul se afla în componența Imperiului Rus și Biserica din Moldova era subordonată Bisericii Ruse, sugerând că multe dintre discuțiile privind originea acestor lăcașuri ar ignora contextul istoric real.
El a oferit și exemple concrete, printre care biserica din Sadovo, satul său natal, ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea și trecută la Mitropolia Basarabiei în 2011–2012, schimbare care ar fi provocat tensiuni în comunitate. A subliniat că și conflictele recente, precum cel din Dereneu, Călărași, se referă la biserici construite de comunități moldovenești într-o perioadă în care teritoriul nu făcea parte din România.
În viziunea sa, legislația trebuie modificată astfel încât schimbarea jurisdicției unei biserici să fie decisă de întreaga comunitate locală, ideal prin referendum, și nu de consiliile bisericești, pe care le consideră structuri restrânse, formate adesea din apropiați ai preotului și insuficient reprezentative pentru sat.
