Un articol recent publicat de RFI România explică de ce numeroși vorbitori de limbă rusă din Municipiul Bălți, Republica Moldova, aleg să învețe limba română — o tendință cu implicaţii sociale, culturale şi identitare.
De aproximativ doi ani, autorităţile de la Chişinău organizează cursuri gratuite de limbă română, adresate inclusiv vorbitorilor de rusă. Această măsură face parte din eforturile mai largi de consolidare a identităţii lingvistice și naţionale.
Pe de altă parte, statisticile recente arată o creştere semnificativă a celor care declară limba română drept maternă: procentul a urcat de la 23,2% în 2014 la 31,3% în 2024, în timp ce vorbitorii de rusă s-au situat recent în jur de 11,1%.
Motivele pentru care mulți vorbitori de rusă aleg limba română
Potrivit reportajului RFI, principalele motivaţii sunt: Integrarea socială și civică — pentru că limba de stat a Moldovei este, de acum, limba română, cunoașterea ei devine esențială pentru accesul la servicii publice, instituții, administrație.
Acces la oportunități educaţionale și profesionale — mulți tineri aleg să studieze sau să lucreze într-un mediu unde româna este limba majoritară în instituții de stat sau private.
Conștientizarea apartenenței la o comunitate cultural-lingvistică comună — o parte din decizie are legătură cu dorința de a se afirma ca parte a spațiului românesc, a valorilor și tradițiilor istorice.
O sursă citată în articol arată şi un exemplu personal: o femeie, care învățase într-o școală cu predare în rusă, a hotărât să își înscrie fiica la o grădiniță cu predare în română — convinsă fiind că „a cunoaște mai multe limbi înseamnă să poți deschide mai multe uși”.
Reacţii din societate
Această tendință reflectă o realitate în schimbare: trecerea spre o identitate lingvistică ce recunoaște limba română ca limbă de stat — după decizii recente în legislația Moldovei.
Pentru mulți, alegerea de a învăța româna nu e doar practică, ci și simbolică — un semn de apartenență la spațiul românesc, de reconectare cu istoria și valorile comune. În același timp, pentru alții poate părea o provocare: adaptarea la o limbă mai puțin folosită în viața de zi cu zi, dar tot mai importantă civic și instituțional.
O mişcare graduală — dar cu semnificaţie
Cursurile gratuite, susţinerea instituțională și interesul crescând al populației de limbă rusă arată că această schimbare nu e marginală, ci reflectă o tendință structurală de reorientare cultural-lingvistică. Renașterea interesului pentru limba română la Bălți vorbește despre o societate în transformare, unde limba devine — dincolo de instrument de comunicare — un simbol al identității și al apartenenței.
