Conceptul de „digital twins” – copii virtuale ale unor sisteme reale – își face tot mai mult loc în domeniul sănătății mintale. Cercetătorii lucrează la așa-numiții cognitive twins, versiuni digitale ale creierului uman care pot anticipa riscurile cognitive și sprijini optimizarea sănătății mentale.
Tehnologia „digital twins” este o replică virtuală dinamică a unui sistem real, capabilă să învețe și să prevadă comportamentul acestuia. Utilizată inițial în aviație, industria auto sau producție, tehnologia a fost extinsă ulterior în agricultură și, recent, în domeniul medical, unde permite simulări personalizate pentru organe, terapii și chiar pentru funcțiile cognitive, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Echipe de cercetare de la universitățile Duke, Columbia, Nebrija, alături de compania CogniFit, au creat un cadru conceptual pentru modelul digital al creierului fiecărei persoane. Acesta integrează informații despre comportamente, rutine zilnice și reacții emoționale, putând prezice evoluția memoriei, atenției și altor procese cognitive. În plus, poate recomanda strategii și exerciții personalizate înainte ca eventualele dificultăți să devină evidente, scrie The Conversation.
Ceasurile inteligente, brățările de monitorizare a activității sau senzorii de somn transmit constant date către gemenii digitali ai utilizatorului. Inteligența artificială procesează aceste informații și ajustează recomandările și programele de stimulare cognitivă astfel încât acestea să corespundă stării psihice și fizice acestuia, în mod continuu și adaptiv.
„Cognitive twins” reprezintă trecerea de la simple aplicații de antrenament mental la o formă de medicină preventivă și personalizată.
Totuși, pentru ca tehnologia să fie eficientă și acceptată pe scară largă, este esențial să fie asigurate:
1. protejarea confidențialității datelor personale;
2. transparența proceselor decizionale ale algoritmilor;
3. acces egal la aceste soluții tehnologice.
Studiile de tip meta-analiză sugerează că această abordare poate contribui la prevenirea sau încetinirea degradării cognitive, atât cea asociată îmbătrânirii normale, cât și cea de natură patologică.
Într-un orizont de câțiva ani, ideea unui model digital al creierului va deveni probabil o realitate comună. Acest „geamăn” virtual ar putea să ne însoțească zilnic, oferindu-ne o înțelegere mai profundă a stării noastre mintale și ajutând la anticiparea și prevenirea problemelor cognitive – poate chiar mai bine decât am putea reuși singuri.
