Cobza, cunoștințele tradiționale, deprinderile și muzica asociate acestui instrument au fost incluse în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată în perioada 8–13 decembrie, la New Delhi, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii.
„Înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare, precum și a rolului esențial pe care acest instrument l-a avut de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului. În plus, includerea cobzei în patrimoniul cultural imaterial al umanității contribuie la creșterea vizibilității internaționale a patrimoniului cultural comun românesc și consolidează cooperarea culturală dintre Republica Moldova și România”, se arată în comunicat, potrivit zdg.
În prezent, în R. Moldova își desfășoară activitatea doi meșteri lutieri de excepție dedicați artei confecționării cobzei: meșterul Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, și unul dintre cei 11 copii ai săi, iar atelierul familiei Dron este singurul atelier din țară în care se mai meșteresc astfel de instrumente tradiționale.
Dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înaintat ca dosar comun al României și R. Moldova.
Acesta este al cincilea dosar comun depus de România și R. Moldova, după înscrierea în patrimoniul UNESCO a Colindatului în ceată bărbătească (2013), Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Artei cămășii cu altiță (2022).
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
