De ani întregi, aceleași sperietori bântuie spațiul public din Moldova: acuzații că NATO ar pregăti baze militare, că Europa ar închide bisericile, că Occidentul ar impune migranți sau ar împinge țara spre un război nedorit. Acestea sunt narațiuni fabricate, promovate consecvent în spațiul public, cu scopul de a diviza societatea și de a crea panică.
Prima și cea mai persistentă dintre aceste narațiuni este cea despre un presupus pericol iminent reprezentat de NATO, transmite tvrmoldova.md.
Citeşte şi: Scandal cu implicarea unei polițiste la Anenii Noi – Stiripesurse.md
După deschiderea, în 2017, la Chișinău, a Centrului de Informare și Documentare NATO, fostul președinte Igor Dodon și presa afiliată au afirmat că acest birou ar pregăti terenul pentru amplasarea unei baze militare a Alianței în Republica Moldova. Experții resping categoric această interpretare.
„Nu s-a întâmplat şi nici nu putea să se întâmple. Pentru că nu atât de simplu poate să deschidă NATO o bază militară în cadrul unui stat. Centrul de Informare şi Documentare al NATO din R. Moldova, unde ne aflăm acum, este o organizaţie non-guvernamentală. Toată cooperarea militară dintre Alianţa Nord-Atlantică şi R. Moldova este pe filiera Ministerului Apărării”, a declarat Ion Tăbârță, director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO.
„Cu siguranţă, cei care au inventat astfel de zvonuri ştiu care este rolul acestui birou în R. Moldova”, a spus Ștefan Bejan, expert în cadrul Watchdog.
O altă narațiune intens promovată sugerează că statele occidentale ar încerca dezghețarea conflictului militar din stânga Nistrului.
„Acesta este principalul cal de bătaie al propagandiştilor tocmai pentru a crea haos în minţile oamenilor. Iar atunci când ai acest haos este mai uşor să manipulezi societatea”, a declarat Mihai Avasiloaiei, redactor-șef Stopfals.md.
„Această sperietoare le induce ideea moldovenilor că în cazul în care conflictul militar va fi dezgheţat, tinerii, bărbații va trebui să meargă la război. Hai să fim serioşi: cine, astăzi, ar vrea să meargă la război? Oamenii vor să trăiască în linişte şi în pace şi să își vadă de treburile lor”, a afirmat Ștefan Bejan.
Una dintre cele mai vechi teme utilizate de politicienii pro-ruși este legată de imigranții din Asia – de la așa-numiții „30 de mii de sirieni” în 2016, până la acuzațiile recente potrivit cărora nepalezii ar fi „invadat” Chișinăul.
„Ceea ce uită Dodon să spună este că legislaţia cu privire la migraţia de muncă în R. Moldova a fost uşurată, a fost îmbunătăţită, când era Guvernul PSRM, Guvernul Chicu. Deci atunci nu speria lumea cu emigranţi, astăzi îi sperie”, a declarat Ștefan Bejan.
„Însă, acești politicieni, dacă ar fi corecți, ar spune că aceiași sirieni sau alți imigranți nu vor în R. Moldova. Ei nu vor să fugă de la o sărăcie la o altă sărăcie”, a afirmat Ion Tăbârță.
O altă temă des exploatată este ideea că Uniunea Europeană ar promova „propagandă LGBT” în școli și societate.
„Sperietoarea care merge foarte bine de fiecare dată. Chiar dacă sunt foarte multe state din Uniunea Europeană membre de 10–20 de ani, unde minoritățile sexuale nu se bucură de drepturi la căsătorie sau la înfierea copiilor”, a declarat Ștefan Bejan.
În aceeași linie alarmistă, este reluată și afirmația că integrarea europeană ar duce la închiderea bisericilor.
„Bisericile vor funcționa. Apropo, aici trebuie să le spunem oamenilor: cei care au închis bisericile au fost sovieticii. Și acum este cumva absurd să vezi cum o serie de foști comuniști sau cei care folosesc biserica – ceea ce face Rusia, cum folosește biserica pentru a promova războiul – să ne dea nouă lecții de moralitate”, a spus Ion Tăbârță.
„Ei își continuă, de obicei, activitatea nocivă în pofida faptului că există factcheckerii și jurnaliștii scriu despre ei și le dezmint informațiile false. Încearcă să atingă emoțiile și acele lucruri care sunt importante pentru oamenii simpli: pământul, valorile, tradițiile, religia, limba”, a declarat Mihai Avasiloaiei.
În fața acestor manipulări, specialiștii reamintesc că antidotul rămâne același: informarea corectă, verificarea surselor și evaluarea critică a mesajelor care circulă în spațiul public.
