De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, America Latină a fost prinsă între intimidările economice şi militare, pe de o parte, şi ofertele de apropiere în schimbul favorurilor, pe de altă parte, comentează France Presse, precizând că unii şefi de stat se opun, iar alţii se supun.
Nicio ţară din regiune nu a fost cruţată de ceea ce mulţi consideră o revenire a intervenţionismului american în ceea ce administraţia Trump are obiceiul de a numi “emisfera noastră”.
AFP face o prezentare generală a poziţiilor adoptate de ţările din America Latină:
‘Aliniaţii’
Principalul aliat ideologic al lui Trump în America Latină, preşedintele argentinian Javier Milei, “face tot ce face Trump şi tot ce îşi doreşte Trump”, a declarat pentru AFP analistul Michael Shifter de la grupul de reflecţiei Inter-American Dialogue din Washington.
Nevoia sa stringentă de sprijin financiar pentru a-şi implementa planurile de a relansa o economie aflată în dificultate de mult timp l-a determinat pe Milei să ofere companiilor americane acces preferenţial la piaţa argentiniană.
În schimb, administraţia Trump a ridicat restricţiile asupra importurilor de carne de vită argentiniană printr-un acord reciproc şi, mai important, a oferit ţării o gură de aer în valoare de zeci de miliarde de dolari.
Un alt aliat fidel al lui Donald Trump, de data aceasta în America Centrală: preşedintele salvadorian Nayib Bukele, primul care a acceptat în închisorile sale sute de migranţi expulzaţi de noua administraţie americană.
Pentru acţiunile sale, Bukele a primit despăgubiri, inclusiv o amânare temporară pentru cei peste 200.000 de salvadorieni care trăiesc în Statele Unite şi trimit miliarde de dolari familiilor de origine. Aceste transferuri de fonduri sunt esenţiale pentru economia salvadoriană.
În Ecuador, preşedintele Daniel Noboa a fost, de asemenea, de acord să primească migranţi expulzaţi şi a lăudat desfăşurarea armatei americane în Caraibe şi Pacific pentru a bombarda nave suspectate că transportă droguri. În schimb, el şi-a asigurat cooperarea militară a SUA în propria luptă împotriva bandelor.
‘Rebelii’
În Columbia, preşedintele de stânga Gustavo Petro s-a opus deschis lui Trump, numindu-l “grosier şi ignorant”, comparându-l chiar cu Adolf Hitler.
Petro a denunţat în repetate rânduri tratamentul aplicat migranţilor şi cele peste 80 de “omoruri extrajudiciare” în timpul raidurilor asupra ambarcaţiunilor aparţinând unor presupuşi traficanţi de droguri.
Având în vedere că America Latină a devenit în ultimii ani un câmp de luptă diplomatic între Beijing şi Washington, Gustavo Petro s-a alăturat ambiţioasei iniţiative a Chinei “Centura şi Drumul”, un gest sfidător faţă de Statele Unite.
De atunci, Donald Trump l-a acuzat de trafic de droguri, iar Departamentul Trezoreriei a impus sancţiuni împotriva lui şi a asociaţilor săi. Statele Unite au eliminat, de asemenea, Bogota de pe lista aliaţilor în lupta împotriva traficului de droguri. Columbia a scăpat până acum de sancţiuni mai dure, deoarece Washingtonul pare să aştepte o posibilă revenire a dreptei la alegerile prezidenţiale din 2026.
Preşedintele de stânga al celei mai mari economii din America Latină, Luiz Inacio Lula da Silva din Brazilia, l-a confruntat pe Trump într-o manieră “mai pragmatică şi fermă”, potrivit lui Oliver Stuenkel, profesor de relaţii internaţionale la Fundaţia Getulio Vargas din Sao Paulo.
Lula a denunţat “ingerinţa” străină după ce au fost impuse tarife vamale ca represalii pentru procesul pentru lovitură de stat al fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro. Astăzi, “Brazilia exportă mai mult în China decât în Statele Unite şi Europa la un loc”, notează Stuenkel.
‘Diplomaţii’
Lidera de stânga a Mexicului, Claudia Sheinbaum, are mai puţine cărţi de jucat, deoarece 80% din exporturile ţării merg către vecinul său american, iar aceasta negociază noi acorduri comerciale.
În faţa invectivelor lui Trump împotriva cartelurilor mexicane ale drogurilor şi a imigraţiei ilegale, Sheinbaum vorbeşte calm în mass-media, bazându-se, potrivit experţilor, pe o “diplomaţie liniştită” care rezolvă problemele în spatele uşilor închise.
Preşedinta a intensificat schimbul de informaţii, confiscările de droguri şi arestarea liderilor cartelurilor, ceea ce a dus la revizuirea tarifelor masive americane la export.
Dar ea a demonstrat şi fermitate, refuzând orice “subordonare” după atacurile militare luate în considerare de Trump împotriva cartelurilor de pe teritoriul mexican.
De asemenea în poziţia de a face echilibristică, preşedintele panamez Jose Raul Mulino şi-a retras ţara din Iniţiativa ‘O centură, un drum’ sub presiunea Statelor Unite. Confruntat cu ameninţarea lui Trump de a “recupera” canalul transatlantic, acesta a permis vânzarea porturilor de la extremităţile acestuia aparţinând unui conglomerat cu sediul în Hong Kong.
‘Cei discreţi’
Temându-se că desfăşurarea navală americană la scară largă în Caraibe avea ca scop înlăturarea lui de la putere, preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a fost de acord să elibereze prizonieri americani, în timp ce Washingtonul a permis Chevron să îşi continue operaţiunile în ţara cu cele mai mari rezerve de petrol cunoscute din lume.
În timp ce Maduro spune în mod repetat poporului său că ţara este pregătită pentru orice intervenţie militară, Venezuela “încearcă să nu provoace Statele Unite”, potrivit lui Guillaume Long de la Centrul pentru Cercetări Economice şi Politice, cu sediul la Washington.
