Președintele american Donald Trump a adoptat luni o strategie și mai agresivă decât până acum în combaterea drogurilor, după ce a semnat un ordin executiv care califică fentanilul drept „armă de distrugere în masă”. Casa Albă a anunțat că măsura vizează cartelurile și rețelele externe, deși experții pun la îndoială folosirea fentanilului ca armă teroristă, anunță Interesting Engineering.
Decizia plasează opioidul sintetic în aceeași categorie cu amenințările chimice, biologice sau radiologice, și marchează o escaladare majoră în modul în care administrația definește criza supradozelor din SUA și răspunsul său la traficul de droguri.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Casa Albă a precizat că ordinul reflectă îngrijorarea tot mai mare că fentanilul nu este doar un drog mortal, ci și o substanță care ar putea fi folosită deliberat pentru a provoca daune în masă. Măsura vine pe fondul extinderii rolului instrumentelor militare și de securitate națională în campania împotriva rețelelor de contrabandă cu droguri.
Un nou nivel de securitate pentru o opioidă periculoasă
Ordinul executiv cere Pentagonului și Departamentului de Justiție să ia măsuri suplimentare pentru a combate producția și distribuția sa. Potrivit Casei Albe, această desemnare „mobilizează toate instrumentele pentru a combate cartelurile și rețelele externe responsabile pentru inundarea comunităților cu această substanță letală”.
Administrația a avertizat că fentanilul ar putea fi „folosit în atacuri teroriste concentrate și la scară largă de adversari organizați”. În textul ordinului, Trump susține că drogul trebuie privit printr-o prismă de securitate națională, și a afirmat că: „Fentanilul ilegal se apropie mai mult de o armă chimică decât de un narcotic”.
Deși formularea este extremă, efectele practice ale ordinului rămân neclare. Amenințarea sau încercarea de a folosi o armă de distrugere în masă constituie deja o infracțiune federală gravă, iar Departamentul pentru Securitate Internă definește aceste arme ca dispozitive menite să afecteze un număr mare de persoane prin mijloace radiologice, chimice, biologice sau similare.
Experții pun la îndoială narativul terorist
Afirmația lui Trump că fentanilul ar putea fi folosit ca armă de terorism în masă a stârnit scepticism în rândul experților în politici antidrog și securitate. Mulți susțin că există puține dovezi că grupările infracționale sau organizațiile militante încearcă să folosească drogul în acest scop.
Criticii spun că pericolul real al fentanilului constă în distribuția sa ilicită pe scară largă și potența extremă, nu în utilizarea ca armă deliberată, și avertizează că încadrarea sa drept amenințare de securitate ar putea distrage atenția de la abordările de sănătate publică bazate pe dovezi.
Presiunea militară și combaterea cartelurilor
Ordinul privind fentanilul urmează măsuri anterioare ale administrației care desemnează cartelurile de droguri drept organizații teroriste externe, pentru a justifica acțiuni militare directe. Din septembrie, forțele americane au efectuat peste 20 de atacuri asupra navelor suspectate de transport de droguri în Caraibe și Pacific, operațiuni care ar fi dus la moartea a peste 80 de persoane.
Analiștii militari notează că aceste nave transportau de obicei cocaină, nu fentanil, iar mare parte din traficul cu fentanil implică rute de contrabandă mai mici și expedieri către Europa, nu direct către SUA.
Autoritățile au oferit puține dovezi publice că navele vizate transportau droguri. În ciuda acestui fapt, Trump a amenințat repetat cu atacuri terestre în Venezuela, Columbia și Mexic, și a menționt în documente strategice recente că administrația va prioritiza reafirmarea dominației SUA în emisfera vestică.
Îngrijorări de sănătate publică și contradicții în politici
Mexicul rămâne principala sursă de fentanil ilegal care intră în SUA, iar mulți dintre precursorii chimici provin din China. Fentanilul este una dintre principalele cauze ale supradozelor în SUA, deși mortalitatea prin supradoze a scăzut în ultimii ani.
Trump continuă să prezinte fentanilul ca o amenințare centrală la adresa securității naționale, și leagă problema de politica comercială, controlul imigrației și pedepse penale mai dure. Administrația a învinovățit în mod eronat imigranții fără documente pentru traficul de fentanil, iar drogul a fost folosit ca justificare pentru măsuri stricte la frontieră.
Experții în sănătate publică susțin că aceste abordări ignoră criza dependenței din interiorul țării și critică reducerea personalului și resurselor la agențiile federale responsabile de tratamentul și prevenția dependenței.
Fonduri au fost de asemenea retrase de la unele organizații de reducere a riscurilor. Există îngrijorări că propunerile de reducere a bugetului Medicaid ar putea submina tratamentele pentru tulburările de consum de substanțe, fapt care slăbește astfel eforturile de combatere a crizei pe care administrația pretinde că o abordează.
