Irina Vlah, liderul Partidului Republican „Inima Moldovei”, spune că autoritățile au pus la cale o nouă reformă pe la spatele poporului — vor să redeseneze harta raioanelor și să comaseze satele, dar și că există o singură cale ca aceste schimbări să fie cu adevărat în interesul oamenilor – referendumul.
„Autorităţile se pregătesc să implementeze o nouă reformă administrativ-teritorială în anul 2026, astfel încât alegerile locale generale să se desfăşoare în conformitate cu rezultatele respectivei reforme. Declaraţii la această temă deja au fost făcute de reprezentanţii guvernării, dar, deocamdată, nu sunt clare detaliile. Totuşi, luând în calcul experienţele anterioare, deja la această etapă putem presupune că vor fi nemulţumiri – e şi firesc, pentru că oamenii sunt vizaţi direct de astfel de reforme şi resimt din plin efectele lor, care, de cele mai dese ori, sunt negative decât pozitive, potrivit provincial.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Dat fiind această situaţie, cred că din start trebuie de convenit asupra unei poziţii de principiu: noua reformă administrativ-teritorială trebuie să fie strict bazată pe voinţa cetăţenilor. Ce ar însemna, în cazul nostru, să se ia în calcul voinţa cetăţenilor? Aceasta ar putea fi exprimată eventual în cadrul unui referendum constituţional. Astfel, articolul 110 din Constituţie „Organizarea administrativ-teritorială”, alineatul (1) prevede: „Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, oraşe, raioane şi unitatea teritorială autonomă Găgăuzia. În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii”. Dacă se va decide revenirea la sistemul de judeţe sau trecerea la oricare alt sistem decât cel prevăzut în Legea Supremă, atunci Constituţia va trebui modificată. Nu cred că se vor găsi suficiente voturi în Parlament pentru modificarea Constituţiei în acest sens. În aceste condiţii, modificarea Constituţiei prin prisma reformei administrativ-teritoriale va trebui făcută prin referendum”, a declarat politiciana.
Ea a spus că, dacă însă în procesul de reformare administrativ-teritorială nu se va atenta la formele de organizare teritorială prevăzute deja în Constituţie, cetăţenii îşi vor putea exprima opinia la temă prin referendumuri locale. Articolul 218 din Codul Electoral „Probleme ce nu pot fi supuse referendumului local”, alineatul (1) litera a) prevede că referendumului local nu pot fi supuse probleme de interes naţional, care ţin de competenţa Parlamentului, Guvernului sau a altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, conform atribuţiilor stabilite de Constituţia Republicii Moldova şi de legislaţie. În condiţiile în care organizarea administrativ-teritorială se stabileşte prin lege adoptată de Parlament, ar reieşi că referendumuri la această temă nu pot fi organizate la nivel local. Totodată, alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că, „prin derogare de la alin. (1), pot fi supuse referendumului local consultativ comasarea mai multor localităţi de acelaşi nivel”. Iar în cadrul preconizatei reforme administrativ-teritoriale putem presupune că vor avea loc comasări de sate, raioane etc.
Citește și: Crizele energetice din Transnistria pot deveni recurente, avertizează vicepremierul pentru reintegrare
„Cea de-a doua cale este mai complicată, deoarece presupune mai multe referendumuri locale organizate practic concomitent. Varianta unui referendum republican e mai preferabilă în aceste condiţii. Şi dacă nu va fi nevoie de organizat un referendum constituţional, există încă o posibilitate de consultat opinia cetăţenilor – referendumul republican consultativ. Dar, până la urmă nu forma contează, ci esenţa.
Iar esenţa este una: la baza unei noi reforme administrativ-teritoriale trebuie să stea voinţa cetăţenilor. Iar dacă voinţa cetăţenilor va fi ignorată, consecinţele ar putea fi imprevizibile”, a subliniat Irina Vlah.
