Creierele umane masculine și feminine nu pot fi diferențiate vizual, susțin experții, chiar dacă au fost cercetate de mii de ani.
„Nu există nicio măsurătoare a creierului uman unde distribuțiile masculine și feminine să nu se suprapună”, afirmă Dr. Armin Raznahan, șeful Secției de Neurogenomică Dezvoltamentală din cadrul Institutului Național de Sănătate Mintală, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Studiile recente arată că diferențele dintre creierele de sex masculin și cel feminin sunt subtile și adesea insuficiente pentru a explica variațiile cognitive sau susceptibilitatea la boli. Totuși, cercetătorii consideră că înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru tratarea bolilor neurologice și psihiatrice care afectează diferit bărbații și femeile. Date statistice arată, de exemplu, că femeile experimentează mai frecvent depresia și migrenele, în timp ce bărbații sunt mai predispuși la schizofrenie sau autism.
Tehnologiile moderne, precum imagistica prin rezonanță magnetică (MRI) și inteligența artificială (AI), permit identificarea unor diferențe subtile la nivelul structurii celulare și al circuitelor neuronale. Un studiu publicat în 2024 a folosit modele AI pentru a analiza materia albă din creierele a peste 1.000 de adulți, reușind să prezică sexul subiectului între 92% și 98% din cazuri. Algoritmii au analizat mai multe regiuni ale creierului, inclusiv corpul calos, esențial pentru conectarea celor două emisfere cerebrale, scrie Live Science.
Citește și: Crizele energetice din Transnistria pot deveni recurente, avertizează vicepremierul pentru reintegrare
Diferențele structurale prezente de la naștere, cum ar fi volumul mai mare al creierelor masculine sau proporția mai mare de materie cenușie la femei, persistă până la maturitate. În același timp, factorii de mediu și influențele culturale pot modifica aceste structuri pe parcursul vieții. Cercetările care separă influențele sexului biologic de cele ale genului, precum studiul ABCD din SUA, evidențiază rețele neuronale distincte legate de sex și de percepția de gen, demonstrând că ambele aspecte contribuie la formarea creierului.
În viitor, studiile pe animale și cele care urmăresc dezvoltarea creierului uman de la naștere până la vârsta adultă ar putea dezvălui cum diferențele de sex afectează funcțiile cognitive și susceptibilitatea la boli neurologice. În paralel, identificarea genelor legate de cromozomii X și Y poate explica variațiile structurale și riscul diferit pentru anumite afecțiuni.
