O investigație amplă a „The New York Times” (SUA), bazată pe peste 300 de interviuri, arată că deteriorarea relației dintre SUA și Ucraina nu a fost un accident diplomatic, ci rezultatul unei politici deliberate a Administrației Trump.
Războiul din Ucraina a intrat într-o fază critică nu doar pe câmpul de luptă, ci și în plan diplomatic, pe fondul unei relații tot mai tensionate între Kiev și Washington. Potrivit unei investigații publicate de The New York Times la 30 decembrie 2025, ruptura dintre cele două părți s-a produs în urma unor decizii politice coerente, nu a unor episoade izolate sau neînțelegeri de moment, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Documentarul, realizat de jurnalistul Adam Entous, se bazează pe peste 300 de interviuri cu oficiali guvernamentali, militari și din servicii de informații din Statele Unite, Ucraina și mai multe țări europene, majoritatea vorbind sub protecția anonimatului. Concluzia centrală este că administrația Trump a privit Ucraina cu ostilitate încă din primul mandat, percepție care s-a consolidat în 2025.
Un moment-cheie a avut loc la 28 februarie 2025, când o întâlnire la nivel înalt la Washington s-a transformat într-un episod de umilire diplomatică a delegației ucrainene. Potrivit relatărilor citate de The New York Times, oficialii americani au impus încheierea abruptă a discuțiilor, iar mesajul transmis Kievului a fost unul fără echivoc: sprijinul Statelor Unite nu mai este necondiționat.
Investigația arată că președintele Donald Trump a manifestat constant neîncredere și dispreț față de liderul ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce relația sa cu Vladimir Putin a fost marcată de o atitudine mult mai conciliantă. Această asimetrie a influențat negocierile privind securitatea Ucrainei și a slăbit poziția Kievului într-un moment crucial al conflictului.
În interiorul administrației americane, specialiștii în dosarul ucrainean ar fi fost marginalizați, iar deciziile majore ar fi fost luate într-un cerc restrâns, ghidat mai degrabă de loialitatea politică decât de evaluări strategice. Potrivit „The New York Times”, acest climat a generat teamă și autocenzură în rândul funcționarilor, afectând capacitatea instituțională a SUA de a gestiona coerent criza.
Pe termen lung, consecințele depășesc relația bilaterală. Slăbirea sprijinului american pentru Ucraina a alimentat incertitudinile privind securitatea europeană și a ridicat semne de întrebare asupra angajamentului Washingtonului față de aliații săi. Investigația subliniază că miza nu este doar soarta Ucrainei, ci credibilitatea ordinii de securitate construite după Războiul Rece.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Prin amploarea documentării și accesul la surse din interiorul aparatului de stat, reportajul „The New York Times” oferă una dintre cele mai detaliate radiografii ale modului în care deciziile politice de la Washington au influențat evoluția războiului din Ucraina și echilibrul geopolitic european.
