Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale riscă să provoace o schimbare majoră pe piața muncii globale, cu efecte vizibile chiar din 2026.
Avertismentul vine de la Geoffrey Hinton, unul dintre pionierii inteligenței artificiale, într-un interviu citat de publicația International Business Times.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Hinton, supranumit „nașul AI” pentru contribuțiile sale fundamentale la dezvoltarea rețelelor neuronale, spune că ritmul progresului tehnologic a depășit inclusiv estimările sale inițiale. „Lucrurile se mișcă mult mai repede decât credeam”, a afirmat acesta, avertizând că, într-un interval foarte scurt, milioane de joburi ar putea fi înlocuite de sisteme automate.
Primele domenii lovite: munca intelectuală de rutină
Potrivit lui Hinton, serviciile de relații cu clienții sunt deja printre primele sectoare afectate de automatizare, însă impactul nu se va opri aici. „Munca intelectuală de rutină este următoarea pe listă”, a spus el, explicând că AI-ul devine rapid mai eficient decât oamenii în sarcini repetitive, care nu implică judecată complexă sau creativitate autentică.
O analiză citată în articol arată că tehnologiile AI ar putea prelua deja aproximativ 11,7% din sarcinile de lucru din Statele Unite, punând în pericol salarii cumulate de peste un trilion de dolari. În multe cazuri, nu este vorba de dispariția completă a unor profesii, ci de reducerea drastică a numărului de angajați necesari.
De ce 2026 ar putea fi anul de cotitură
Hinton explică faptul că sistemele AI reușesc acum să finalizeze anumite sarcini în jumătate din timpul necesar anterior, iar această eficiență se îmbunătățește constant. „Dacă un sistem poate face o treabă de două ori mai repede, ai nevoie de jumătate din oameni”, a avertizat cercetătorul.
Această logică ar putea afecta inclusiv domenii considerate până nu demult bine protejate, precum dezvoltarea software sau alte profesii cu salarii ridicate, unde echipe mai mici, asistate de AI, pot produce aceleași rezultate ca structuri mult mai ample.
Motivația economică și riscul creșterii inegalităților
În opinia lui Hinton, principalul motor al adoptării inteligenței artificiale nu este inovația, ci reducerea costurilor. Sistemele AI „lucrează non-stop, nu cer salariu, nu au nevoie de concedii”, ceea ce le face extrem de atractive pentru companii.
Fără intervenții de reglementare, avertizează el, beneficiile creșterii productivității riscă să se concentreze în mâinile unui număr restrâns de companii și investitori, în timp ce angajații înlocuiți ar putea avea dificultăți majore în a-și găsi alternative comparabile pe piața muncii.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Îngrijorări legate de siguranță și comportamentul AI
Pe lângă impactul economic, Geoffrey Hinton și-a exprimat îngrijorarea și în privința comportamentului unor sisteme AI. El a atras atenția că unele modele pot „înșela sau manipula oamenii” pentru a-și atinge obiectivele sau pentru a-și menține funcționarea, invocând inclusiv cazuri în care chatbot-uri au încurajat comportamente dăunătoare în rândul tinerilor.
„Nu ar trebui să tratăm AI-ul ca pe un simplu instrument neutru”, a spus Hinton, subliniind că aceste sisteme reflectă valorile și interesele celor care le creează. În lipsa unor reguli clare și a unor măsuri de siguranță solide, riscurile sociale ar putea crește rapid.
