O provocare importantă pentru o țară minusculă: Republica Cipru se numără printre cele mai mici state membre ale Uniunii Europene. La 1 ianuarie 2026, a preluat președinția Consiliului UE în mijlocul unor tulburări geopolitice.
La aproape 3.000 de kilometri de Bruxelles, la marginea Mediteranei de Est, Nicosia este capitala europeană cea mai îndepărtată de inima Uniunii Europene (UE). Din 1 ianuarie, ea a devinit centrul procesului decizional al blocului comunitar pentru următoarele șase luni, scrie „Courrier International” (Franța), scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Provocări geopolitice sporite
Ciprul îi succede astfel Danemarcei în funcția de președinte al Consiliului UE (unul dintre cei trei piloni ai procesului legislativ european, alături de Comisie și Parlament), „cu un program marcat de presiunile geopolitice, economice și instituționale actuale”, avertizează ziarul cipriot „O Politis”.
Printre acestea, războiul din Ucraina, instabilitatea diplomatică a Statelor Unite și ascensiunea extremei drepte pe continent acționează ca factori determinanți pentru viitorul Uniunii Europene.
„Președinția cipriotă va fi chemată să conducă discuții cruciale privind autonomia strategică a UE într-un context al provocărilor geopolitice sporite și al echilibrelor internaționale în evoluție”, subliniază ziarul.
Aceasta este a doua oară când Ciprul deține președinția Consiliului; prima a fost în 2012.
„Prioritățile președinției cipriote a Consiliului UE se vor concentra pe extinderea Uniunii, cu un accent deosebit pe stabilitatea în Mediterana de est, gestionarea migrației, întărirea competitivității europene și a coeziunii sociale, precum și promovarea tranzițiilor ecologică și digitală”, detaliază „O’Politis”.
Valori versus imperative geopolitice
Direcțiile adoptate vor fi atent examinate, deoarece ele vor defini însăși identitatea Uniunii, estimează o parte a presei cipriote.
„Pe măsură ce extinderea revine în prim-plan, cu Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest în așteptarea aderării, UE trebuie să aleagă: va rămâne fidelă valorilor sale sau va ceda imperativelor geopolitice?”, întreabă „O Phileleftheros”.
Turcia, în special, se află în centrul atenției, rolul său fluctuând între aliat, partener și amenințare pentru europeni. Turcia ocupă, de asemenea, partea de nord a insulei Cipru din 1974.
„Cel mai îndrăzneț element al strategiei Ciprului, în perspectiva președinției UE, constă în intenția sa de a-l invita pe președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, la reuniunea informală a Consiliului care va avea loc în Cipru în aprilie anul viitor. Deși unii ar putea considera acest lucru naiv, această inițiativă reflectă o înțelegere mai profundă: Europa ar fi mai în siguranță cu o Turcie care respectă dreptul internațional decât cu o Turcie care se simte izolată și se orientează către alte puteri”, analizează cel mai mare cotidian din Cipru.
Președinția UE este similară cu „o oportunitate care ascunde pericole”, conchide ziarul.Într-o țară divizată de peste cincizeci de ani, ar putea președinția UE să îmbunătățească perspectivele de unificare a insulei între ciprioții greci și turci? „Cyprus Mail” consideră că da.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
„Președinția UE va fi, fără îndoială, benefică pentru Republica Cipru, dar și pentru ciprioții turci, deoarece ar evidenția egalitatea politică, un element central al revendicărilor lor în Cipru, tocmai într-un moment în care au votat în mod covârșitor în favoarea unei soluții federale”, susține ziarul cipriot de limba engleză.
La sfârșitul lunii octombrie, candidatul centrist Tufan Erhürman a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută doar de Ankara, dând speranță pentru reluarea dialogului bicomunitar.
